Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Armele Finlandei împotriva războiului cibernetic: educație și integritate (Foreign Policy)

razboi_cibernetic.jpg

Image source: 
pixabay.com

Ce țară ar putea riposta cel mai bine la atacurile propagandistice puse la cale de Kermlin? Finlanda, crede Foreign Policy. Iar revista americană se întreabă și dacă experiența finlandeză poate fi răspândită în întreaga regiune.

Odată cu alegerile care se apropie în Țările de Jos, Franța, Germania, Republica Cehă, și, probabil, Italia, serviciile de informații europene sunt tot mai alarmate cu privire la tentativele rusești de a influența rezultatele, prin dezinformare și propagandă, așa cum a părut să se întâmple în alegerile prezidențiale din SUA.

Dar în fața acestei presiuni în creștere, unul dintre vecinii Rusiei a demonstrat o neobișnuită rezistență la războiul informațional: Finlanda.

Helsinki pare a dispune de instrumentele necesare pentru a rezista în mod eficient oricărui atac informațional din partea vecinului său de est.

Oficialii finlandezi consideră că puternicul sistem de educație publică din țara lor, istoria lungă de rezistență față de Rusia, precum și o strategie guvernamentală cuprinzătoare permit rezistența la dezinformarea rusească.

În octombrie 2015, președintele finlandez Sauli NIINISTÖ a făcut primul pas, atunci când  a recunoscut că războiul informațional este real și când a spus că este datoria fiecărui cetățean să-l combată.

În ianuarie 2016, la biroul prim-ministrului au fost încadrați 100 de funcționari într-un program al guvernului finlandez pentru a identifica și înțelege răspândirea dezinformării.

Aceasta, spre deosebire de guvernele din Occident, care nu au imaginat asemenea  modalități de răspuns.

Mediile pro-ruse, inclusiv Canalul 1, de stat,  ajung într-un număr mare de locuințe din fosta Uniune Sovietică. Statele baltice, care au mari minorități vorbitoare de limbă rusă, încearcă să restricționeze sau să-i interzică pe radiodifuzorii ruși. În Ucraina și Georgia, propaganda rusă amplifică și denaturează adesea problema foarte reală a corupției de stat, căutând să distrugă încrederea în partidele politice pro-occidentale.

În contrast, Finlanda, cea mai puțin coruptă țară din lume, potrivit Transparency International, și care are doar o mică parte din  populatie vorbitoare de limba rusă, prezintă puține ținte demne de a fi exploatate. De altfel în luna martie 2016, biroul de limbă finlandeză  al rețelei Sputnik, finanțat de Rusia,  a fost închis deoarece nu a reușit să atragă destui cititori.

 

Și dacă Donald Trump este, totuși, marioneta lui Vladimir Putin? Iată întrebarea care dă titlul unui articol din ediția electronică a săptămânalului francez Le Nouvel Observateur. De altfel, mai multe publicații europene se interesează de acest subiect.

Le Nouvel Obs scrie că după scandalul Michael Flynn, și Jeff Sessions, Ministrul Justiției pare să fi băgat mâna în borcanul de marmeladă rusesc. Ceea ce ar putea duce la un scandal istoric.
Potrivit unui oficial de informații, citat de John Schindler, un analist cu NSA, "Pentagonul a presupus că Rusia are urechi  chiar în sala de conferințe, unde președintele și consilierii săi de top primesc informări. "
Nimic mai puțin! Demisia lui Sessions îl slăbește considerabil pe președintele Trump, luna de miere se dovedește scurtă, conchide revista franceză.

În Belgia, De Morgen, vorbește despre ramificațiile în Europa ale rețelei de influență a Moscovei:
"Ultra-radicalul Jeff Sessions face parte dintr-o rețea de paleoconservatori, la care sunt afiliați, de asemenea, Filip Dewinter [liderul Vlaams Belang din Belgia], Geert Wilders [președinte al Partidului Libertății din Țările de Jos] sau Frauke Petry [Președinte al Alternativei pentru Germania]. Dewinter îl numește, de altfel, pe Sessions drept prietenul nostru. Politica hegemonică, autoritară, naționalistă și xenofobă a președintelui rus, Vladimir Putin, face din el erou al rețelei".

Conexiunile lui Trump cu Moscova i-ar putea fi fatale scrie, economistul american Jeffrey D. Sachs în ziarul italian Il Sole 24 Ore:
"Dar, precizează el,  niciodată nu ar trebui să subestimăm capacitatea unui demagog de a utiliza frica și violența - chiar și războiul - pentru a-și menține puterea. Iar dacă Putin este de fapt partenerul său atunci tentația pentru Trump, va fi și mai puternică".

 

Și încheiem privind tot către Rusia, unde Fundația pentru Combaterea Corupției a lui Aleksei Navalnîi a publicat o nouă anchetă anti-corupție, dedicată prim-ministrului rus Dmitri Medvedev.

După cum relatează Europalibera.org, premierul Dmitri Medvedev „a creat și conduce o imensă schemă de corupție cu mai multe nivele”. În special, conform datelor FCC, un palat în zona rezidențială Rubliovka și care costă în jur de 5 miliarde de ruble(circa 80 de milioane de euro), a fost dăruit structurilor legate de Medvedev de către oligarhul Alișer Usmanov. În FCC acest „cadou” a fost considerat „mită”.

În plus, de Medvedev este legat încă un conac, pe traseul Rubliovo-Uspenskoe, o reședință din regiunea Kursk, o vilă din Sankt-Petersburg, două terenuri pe coasta mării din ținutul Krasnodar, o vilă din suburbia orașului Soci, podgoriile din suburbia orașului Anapa dar și din Italia, precum și o vilă din regiunea Ivanovo.

Raportul vorbește, de asemenea, despre cele două iahturi, care sunt înregistrate pe numele unei structuri apropiate lui Medvedev.

Navalnîi l-a acuzat pe Medvedev de crearea „unei scheme de corupție” și de „luarea mitei de la oligarhi”. Liderul opoziției declară că în schemă sunt antrenate mii de persoane, iar imobilele sunt „păzite de serviciile speciale ale statului”.

Alexei Navalnîi acuză existența unei rețele de fundații de caritate și de organizaţii necomerciale, create de către persoanele de încredere și de către rudele lui Dmitri Medvedev.

Revista presei internaționale din 6 martie 2017