Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Erdogan este beneficiarul crizei (Der Spiegel, Süddeutsche Zeitung, L'Express)

erdogan.jpg

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan
Image source: 
AFP/Adem Altan

Începem cu câteva extrase din presa germană și franceză referitoare la criza dintre Turcia și mai multe state membre ale Uniunii Europene. Președintele Erdogan a generat furtuna perfectă înaintea referendumului, atrage atenția revista germană Der Spiegel.

Președintele Erdogan pare hotărât să exploateze agitația stârnită cu o lună înainte de referendum. Iar guvernul turc nu are nici un interes în soluționarea conflictului, deoarece știe că are de câștigat din asta.

Politicianul turc Tuna Beklevic, șeful campaniei pentru "Nu", deci care se opune reformelor constituționale propuse, a descris evenimentele ca fiind "furtuna perfectă". Disputa cu Europa este exact ce aștepta Erdogan. Beklevic se teme că scandalul va mobiliza alegătorii naționaliști. Ceea ce i-ar putea oferi lui Erdogan cu exact cele 2 până la 3 puncte procentuale, care vor decide în cele din urmă la referendum, mai spune politicanul turc pentru Der Spiegel.

Totuși, comparațiile cu nazismul trebuie să aibă în cele din urmă consecințe pentru aderarea Turciei la UE, consideră Süddeutsche Zeitung:

"Oricum, de mai mult timp nu au mai existat negocieri serioase. Și a fost vorba doar despre cine face prima mutare. UE știe că Președintele Recep Tayyip Erdogan nu mai dorește ca țara sa să adere. Erdogan știe și el că UE știe acest lucru, dar a tot așteptat ca Bruxelles-ul să anunțe suspendarea discuțiilor. Însă UE nu a vrut să-i facă o asemenea favoare. UE nu poate împiedica desființarea democrației în Turcia, dar trebuie să reacționeze. Și nu există nici o alternativă la a se pune punct, și din punct de vedere formal, negocierilor de aderare cu Turcia".

În Franța, ediția electronică a săptămânalului L'Express îl intervievează pe analistul politic turc Samim Akgönül, potrivit căruia criza este alimentată intenționat de Erdogan. În parte pentru a-i convinge alegătorii din diaspora turcă din nordul Europei, formată din cca 4 milioane de persoane, în principal, în Germania, Franța și Țările de Jos.

Dar este vorba, mai ales, despre electoratul din Turcia. După mișcarea de protest de la Parcul Gezi, din vara anului 2013, președintele turc a înțeles că are de beneficiat de pe urma crizelor. De data aceasta, el stimulează filonul anti-occidental al unei părți a electoratului.

Paradoxul este că, în conformitate cu starea de urgență de după lovitura de stat eșuată din iulie 2016, campania electorală este interzisă în afara teritoriului turc. Această dispoziție a fost inițial gândită contra susținătorilor HDP, partidul de opoziție pro-kurd. Iată că acum, Erdogan și AKP își încalcă propriile reguli, spune analistul turc pentru L'Express.

 

Continuăm cu o altă criză, de data aceasta din sânul Uniunii Europene. Polonia a promis să blocheze activitatea UE drept represalii pentru realegerea lui Donald Tusk, în calitate de președinte al Consiliului, la summitul de săptămâna trecută.

Fiasco-ul polonez  deschide calea către noi loialități în Europa, notează EU Observer.

Marine Le Pen a înaintat Poloniei, Ungariei și Marii Britanii oferta de a lucra împreună la dezmembrarea UE.

"Cred că putem lucra împreună în mai multe puncte", a declarat ea unui corespondent al cotidianului polonez Rzeczpospolita.

Le Pen a spus că investigația Comisiei Europene privind presupusele încălcări ale statului de drept de către guvernul de la Varșovia reprezintă un amestec în afacerile interne ale Poloniei.

Le Pen, care are relații strânse cu Kremlinul, a declarat, de asemenea, pentru Rzeczpospolita, că NATO este o alianță depășită și că Europa Centrală și de Est ar trebui să fie demilitarizată.

Totuși, într-un interviu pentru tabloidul  Superexpress, ministrul de externe polonez Witold Waszczykowski a exclus orice  măsuri drastice, cum ar fi ieșirea Poloniei din UE. Iar președintele partidului Lege și Justiție, Jaroslaw Kaczynski, considerat liderul de facto al Poloniei, a respins în presa poloneză oferta Marinei Pe Pen.

Cotidianul britanic The Guardian observă că decizia Consiliului European a zguduit alianța dintre Polonia și Ungaria, ambele fiind conduse de eurosceptici de dreapta.

Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, care  sprijinise inițial poziția poloneză, a sfârșit prin a vota cu restul UE, lăsând-o pe prim-ministra Beata Szydlo cu ochii în soare.

Jaroslaw Kaczynski, puternicul șef al Partidului Lege și Justiție (PiS), și-a exprimat dezamăgirea față de Orban. Iar ministrul adjunct de externe al Poloniei a amânat o vizită la Budapesta.

PiS va arunca țara în ruină, scrie revista poloneză Polityka:

"Polonia nu mai poate compensa daunele pe care PiS le-a făcut imaginii sale. Ea a devenit nesemnificativă politic în cadrul UE. PiS a crescut propaganda împotriva Uniunii, și se pregătește chiar de un Polexit".

 

Și încheiem cu Islanda, unde, la nouă ani de la criza bancară devastatoare, guvernul anunță ridicarea măsurilor de control al capitalului. Aceasta marchează revenirea la normalitate financiară, după cum notează Financial Times.

Iar explicația pentru această evoluție o găsim, spune Financial Times, și în boom-ul turistic care a permis țării să-și refacă rezervele valutare.

Afluxul de vizitatori a fost o binecuvântare pentru țară, care a înregistrat în 2016 o creștere de 7,2%. În același timp, rata șomajului în Reykjavik, care era de 10% după colapsul financiar, a ajuns la 3% în prezent. Dar, în cazul în care nu este controlat, boom-ul turistic poate duce chiar la supraîncălzirea economiei acestei țări care numără cu puțin peste 300.000 de locuitori, atrage atenția FT.

 
Revista presei internaționale din 14 martie 2017