Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Olanda: frica poate fi bună – ne revedem în Franța! (presa europeană)

rutte_olanda.jpg

Premierul olandez Mark Rutte după alegerile legislative de miercuri
Image source: 
france24.com

Rezultatul alegerilor olandeze este comentat pe larg în presa europeană. Și, evident, este remarcată în mod deosebit respingerea extremismului de către imensa majoritate a alegătorilor din Țările de Jos.

Lecția olandeză este că frica poate fi bună, notează publicația europeană Politico.

Liberalii europeni n-au obosit să avertizeze împotriva "politicii fricii". Dar de data aceasta a fost teama că o victorie a lui Geert Wilders ar putea transforma liberala Olandă într-un stat rasist, sau ar împinge Uniunea Europeană mai aproape de abis. În cele din urmă, o astfel de teamă difuză a compensat celelalte frici reale, cu privire la imigrație, Islamul sau globalizarea pe care Wilders și alți populiști le-au alimentat.

Le Monde scrie că dupa ce Austria,  unde alegătorii și-au confirmat, în decembrie 2016, preferința lor pentru un președinte ecologist în dauna candidatului de extremă dreapta, Olanda dă o nouă dovadă a rezistenței democratice la creșterea populismului anti-european.

La Libre Belgique își exprimă de-a dreptul recunoștința față de alegătorii olandezi:

"Pentru a-și atinge scopul, primul-ministru olandez, a folosit atacurile președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan. De fapt, Erdogan  a arătat ce poate însemna o putere populistă, simplistă, arogantă și plină pe sine. O lecție de democrație, care ne încălzește inima. Ne vedem în Franța pentru  următoarea partidă!"

În Olanda, NRC Handelsblad observă că

"Wilders a făcut greșeli tactice ciudate în ultima parte a campaniei. Întrebarea este însă dacă Wilders va face de aici înainte un progres real. Dacă el nu a reușit astăzi - în ciuda factorilor care-i sunt favorabili, precum Daech, criza refugiaților, Trump, Brexit, sărăcirea statului bunăstării - atunci când va fi el capabil de reușită?"

"Olanda rămâne o țară moderată, remarcă ziarul olandez Trouw. Este devărat, partidul lui Wilders a progresat, dar mai puțin decât era de așteptat".

 

La aproape trei ani de la începerea ostilităților în Donbass, guvernul de la Kiev a aprobat în mod oficial, la 15 martie, blocada economică a zonelor ocupate de separatiștii pro-ruși. Sub presiunea populației, amintește presa ucraineană, citată de Courrier international.

În ochii multor ucraineni, totul a fost o aberație. Întrucât, începând din aprilie 2014, în pofida războiului cu forțele separatiste sprijinite de ruși, schimburile comerciale dintre zonele ocupate și restul Ucrainei  au continuat nestingherite.

Menținerea acestor legături socio-economice a fost de o importanță discutabilă pentru Ucraina, dar  a simplificat viața teroriștilor ", a comentat săptămânal Oukraïnsky Tyjden, care spune că traficul a fost, în mod special, în profitul unei singure persoane: oligarhul Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din țară, care, "în ciuda războiului  și-a conservat imperiul său și chiar și-a crescut profiturile".

Ziarul ucrainean Den amintește că decizia Kievului  vine după ce, în repetate rânduri, cetățenii au cerut guvernului să adopte o poziție clară, însă acest lucru nu justifică transformarea situației în show politic.

Într-adevăr, situația a derapat, la 13 martie, când poliția a vrut să înlăture blocajele rutiere create de activiștii ucraineni, în scopul blocării comerțului cu regiunile ocupate. "Oligarhii au vrut să-și arate mușchii" denunță ziarul on-line Ukrainska Pravda. Activiștii au pus și ei gaz pe foc, anunțând "arestări violente,  și oameni de-ai lor bătuți de poliție".

"Faptele nu se susțin", mai scrie ziarul on-line. De asemenea, în scopul de a ușura tensiunile, care au crescut semnificativ de la 13 martie, tot traficul către și dinspre teritoriile ocupate este întrerupt temporar.

"Rubiconul a fost traversat”,  conchide cotidianul Ukraina Moloda. După ce au epuizat toate căile de atac posibile pentru a rezolva blocada, Puterea a cedat -  nu înainte de a-i defăima pe activiștii pro-blocadă, numindu-i huligani și invocând "nemulțumirea"  populației locale.

 

După aprobarea de către Parlamentul britanic a Legii cu privire la Brexit, șeful guvernului Scoției, Nicola Sturgeon, a anunțat un nou referendum privind independența. Iar presa britanică invocă și posibilitatea unei reunificări a Irlandei.

Pentru The Guardian, există șane ca, într-un fel sau altul, Scoția să rămână de partea Uniunii Europene.

"În cazul în care se înarmează cu răbdare și așteaptă Brexitul, Scoția are o șansă mult mai bună pentru a reveni rapid în tabăra UE. Spre deosebire de alte candidate, legislația scoțiană este deja completă și întrunește toate condițiile necesare. Iar Spania ar avea puține șanse de a face viața grea unei țări care și-a câștigat independența în afara UE. Scoția ar trebui să aștepte Brexitul și apoi să se ridice. Acest lucru ar face fericită cealaltă parte a canalului. Dezmembrarea Marii Britanii ar reprezenta o avertizare dramatică la adresa statelor membre ale UE cu privire la pericolele de secesiune, în cazul părăsirii Uniunii. Dacă Scoția are răbdare, ar putea să fie primită cu brațele deschise în Europa", scrie The Guardian.

Brexit ar putea fi o oportunitate de a reunifica Irlanda, scrie Irish Examiner:

"Este ușor de justificat de ce Irlanda reunită ar servi intereselor economice ale Irlandei de Nord. Să amintim că 55,77 la sută dintre nord-irlandezi au fost favorabili rămânerii în UE. Ca să nu mai vorbim de indiferența flagrantă pe care Londra  o arată față de Irlanda. ... La aceasta, de asemenea, s-ar adăuga problema costurilor. Marea Britanie sprijină Irlanda de Nord cu aproximariv 12 miliarde de euro în fiecare an. Este imposibil să ne imaginăm că Marea Britanie ar putea susține atât de mult provincia și după Brexit. Mai probabil, o economie pan-irlandeză va fi capabilă să o facă".

Revista presei internaționale din 17 martie 2017
1195