Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Afecțiunea lui Trump pentru lideri autoritari (Washington Post, Le Monde)

duterte.jpg

Președinte filipinez Rodrigo Duterte a fost invitat de Președintele Trump la Casa Albă
Image source: 
Reuters/Erik De Castro

Va ajunge extravagantul președinte filipinez Rodrigo Duterte în vizită oficială la Casa Albă? Nu este sigur, dar comentatorii văd în invitația lansată de Donald Trump semnul unei schimbări semnificative în politica externă americană.

Washington Post vede invitarea lui drept un semn al aprecierii pe care Donald Trump o nutrește pentru toți liderii autoritari. „Iată că nu este doar Vladimir Putin. De când președintele Trump s-a instalat în biroul său, afecțiunea sa declarată pentru liderii autoritari s-a extins dincolo de președintele rus, incluzând conducători de mână forte din întreaga lume.

L-a lăudat pe președintele egiptean al-Sissi. L-a felicitat pe președintele turc Erdogan după ce a câștigat referendumul din 16 aprilie; și îi face aproape zilnic complimente președintelui chinez Xi Jinping. Chiar și liderul nord-coreean Kim Jong-un, în ciuda tensiunilor dintre Washington și Phenian, are dreptul la respect. Trump a declarat luni ca va fi „onorat“  să-l întâlnească, „în condițiile potrivite.“

Cel mai recent exemplu este cel al președintelui filipinez Rodrigo Duterte.

El este acuzat de crime extrajudiciare împotriva a sute de consumatori de droguri și l-a jignit pe președintele Obama, numindu-l „fiu de cățea“.

Această invitație reprezintă un „punct de cotitură de necontestat“ al politicii externe americane. Sunt toate semnele că Trump depune eforturi pentru a restabili relațiile cu regimurile autoritare după o perioadă de ostracizare din partea lui Obama și a predecesorilor săi“, conchide WP.

Dar Le Monde menționează că, în stilul său de acum cunoscut, președintele filipinez a declarat că nu este sigur că va putea onora invitația omologului său american.

Sunt foarte ocupat, nu pot promite nimic” a declarat Duterte. ”Trebuie să merg  în Rusia și în Israel”, a continuat el.

Le Monde mai notează că Rodrigo Duterte intenționează să orienteze diplomația Filipinelor mai mult către China decât către ​​Statele Unite, fosta putere colonială.

 

Grecia a deblocat drumul pentru discuțiile privind scutirea de datorii, informează Bloomberg. Aceasta, după ce marți a obținut eliberarea următoarei tranșe de împrumutul de urgență. Dar prețul politic pe care guvernul de stânga de la Atena îl va plăti s-ar putea să fie unul mare.

Bloomberg scrie că dacă Grecia își va depăși țintele, guvernul va putea să implementeze o serie de măsuri compensatorii pentru a reduce povara austerității. Acestea includ subvenții pentru chirie de până la 1000 de euro pe an, alocații în sumă totală de până la 250 de milioane de euro în sprijinul copiilor și prețuri mai mici la medicamente pentru cei cu venituri mai mici. Negocierile colective cu angajații greci vor fi restabilite începând cu septembrie 2018.

Dar Le Figaro atrage atenția că, până atunci, guvernul lui Alexis Tsipras trebuie să reducă pensiile până în 2019 și scutirile fiscale până în 2020, pentru a realiza economii echivalente cu 2% din PIB.

Giorgos Pagulatos, profesor de economie la Universitatea din Atena, spune că deschiderea discuțiilor privind reducerea datoriilor va facilita revenirea pe piețele de obligațiuni. ”Se poate întâmpla”, a adăugat expertul.

Dar, cu ce preț? Presa greacă denunță acest acord. Noua Democrație (ND), opoziția conservatoare, vorbește despre un „al patrulea memorandum“, adică, despre o nouă cură drastică de austeritate.

Lider în sondaje, ND solicită organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Potrivit multor experți, acestea ar putea avea loc până în 2018, deși guvernul neagă orice intenție de a dizolva Parlamentul.

Va fi însă dificil să obțină aprobarea pentru o nouă reducere a pensiilor, scăderea pragului de scutire de taxe la 5.600 de euro pe an, sau 447 de milioane de euro economii la buget. Toate acestea într-o țară care înregistrează șomajul cel mai ridicat din Europa, cu 23,5%. Dar membrii majorității nu au nici o altă opțiune în cazul în care doresc ca Grecia să scape de regimul de asistență financiară, precum au reușit Irlanda sau Portugalia”, spune profesorul grec de economie pentru le Figaro.

 

Automatizarea ar putea elimina aproape 70% din locurile de muncă în țările în curs de dezvoltare, în următoarele decenii. Iată  predicția lansată de Președintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim.

Într-adevăr, după cum remarcă ziarul francez cu profil economic Les Echos, președintele Băncii Mondale nu este la prima sa iesire pe acest subiect. Aceasta, în timp ce dezbaterile sunt tot mai apronse, în special în Statele Unite și Franța.

Jim Yong Kim a avertizat deja cu privire la consecințele dezvoltării roboților și imprimantelor 3D în economiile dezvoltate. Dar niciodată liderul de la șeful Băncii Mondiale  nu a anunțat un val de o asemenea magnitudine.

Jim Yong Kim crede că aceste pierderi de locuri de muncă vor afecta toate țările, fie ele dezvoltate sau sărace, undeva către 2020, 2030 sau 2040. Țările cele mai afectate vor fi Etiopia, China și Thailanda. Etiopia ar trebui să-și piardă, astfel, 82% din locurile de muncă, potrivit președintelui Băncii Mondiale.

Țările sărace vor primi astfel mai puține relocări de locuri de muncă dinspre economiile bogate. Țările cele mai dezvoltate, care se confruntă cu o creștere a șomajului, și-ar putea repatria într-adevăr, o parte din activitățile lor. Dar aceasta va genera noi presiuni migraționiste.

Fără consultări între state, aceste mișcări ar putea readuce tensiunile geopolitice, a declarat Jim Yong Kim. Mai ales într-un moment în care majoritatea oamenilor au internet si telefoane inteligente, așa că pot „vedea exact cum trăiesc alți oameni” din alte colțuri ale lumii.

Revista presei internaționale din 3 mai 2017