Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Educația, cel mai puternic indicator al votului pentru Macron (Financial Times)

macron_bun.jpg

Image source: 
REUTERS/Christian Hartmann

Alegerile franceze au fost urmărite cu mare atenție în întreaga lume și presa internațională a reacționat imediat. Iată câteva comentarii apărute la scurt timp după anunțarea primelor estimări la ieșirea de la urne.

Pentru New York Times, votul a reflectat o tradiţie a principalelor partide politice de a coopera cu scopul de a opri accesul extremei drepte la putere, cunoscută sub numele de Frontul Republican. Mulţi alegători au declarat că-l consideră pe Macron un rău mai mic dintre două rele.

Le Pen a obţinut rezultate puternice doar în zonele din nord şi sud în care a obţinut scoruri mari în primul tur.

Însă Macron a obţinut scoruri mari în cea mai mare parte a grupurilor demografice: urban, rural, zone cu un nivel al şomajului ridicat dar şi scăzut.

El a obţinut aproape 90% din voturile exprimate la Paris şi scoruri mari în principalele patru oraşe din ţară.

Financial Times constată la rândul său că educația pare să fi fost cel mai puternic indicator al votului pentru Macron. Analizând harta electorală a turului doi, cotidianul financiar ajunge la următoarea concluzie:  cu cât a fost mai mare numărul de persoane cu diplomă universitară într-un anumit teritoriu, cu atât votul pentru candidatul centrist a fost mai puternic.
 

Newsweek remarcă faptul că întotdeauna, la mitingurile lui Macron, printre steagurile tricolore puteau fi văzute și o mulțime de drapele albastre ale UE. Cu un an în urmă, după ce Marea Britanie a votat să părăsească blocul, unii se întrebau dacă acesta e începutul sfârșitului. Dar votul de duminică este cel mai recent semn că există încă suficientă energie în spatele Uniunii Europene.

În fruntea Franței, Macron va avea de jucat  un rol imens în modelarea direcției UE.

Londra așteaptă să afle poziția lui Macron înaintea negocierilor privind o nouă relație dintre UE și UK. Iar semnele timpurii sunt că el favorizează o linie dură, asigurându-se că Marea Britanie va primi o pedeapsă pentru plecarea ei.

În ceea ce privește Rusia, este puțin probabil ca Macron să accepte vreo slăbire a sancțiunilor. Kremlinului nu-i va pica bine victoria lui Macron.
Între timp, Macron dorește să reformeze UE: el favorizează o cooperare mai strânsă între țările care utilizează moneda euro și susține crearea unui post de ministru de finanțe  al eurozonei, cu puterea de a stabili bugete partajate, în anumite domenii, scrie Newsweek

După votul de șoc al Marii Britanii pentru părăsirea UE, în iunie anul trecut și accederea lui Donald Trump la președinția americană în noiembrie, instituțiile politice ale Occidentului și-au îndreptat atenția către o serie de alegeri potențial perturbatoare în Europa, notează publicația europeană Politico. Dar candidatul de extremă-dreapta a pierdut alegerile pentru președinția Austriei în decembrie, iar olandezii au reales partidele principale, în luna martie. Alegerile din Marea Britanie și Germania se află la orizont în lunile următoare, însă aceste rezultate nu vor afecta status quo-ul. Franța  era cel mai important test electoral din 2017 în Europa. 

Business Insider observă că, în ciuda înfrângerii lui Le Pen, alegerile au marcat un rezultat record pentru Frontul Național: 35% . Scorul Marinei Le Pen a fost aproape de două ori mai mare decât cel al tatălui ei, Jean-Marie, care a pierdut din în fața lui Jacques Chirac în 2002.

Macron are acum mult de lucru pentru a dobândi o majoritate pentru En Marche! la alegerile parlamentare de luna viitoare. Mișcarea are o vechime de doar un an și va trebui să propună sute de candidați la alegeri.

 

După cum vedem, entuziasmul nu este unanim în presa internațională. Comentatorii atrag atenția asupra provocărilor care stau în fața noului președinte.

Nu sunt prea multe motive de bucurie, avertizează ziarul german Tagesspiegel:

Deocamdată, nimeni nu a găsit o soluție antagonismului de bază care caracterizează Europa și Occidentul, și anume decalajul dintre, pe de o parte,  categoriile educate, care se simt confortabil în era  digitală, mobile, deschise la globalizare și cu câștiguri bune și pe de altă parte, teama de invazia străinilor, dorința de a restabili legătura cu tradițiile, revenirea la naționalism. De aceea, triumfalismul liberal în urma victoriei lui Macron ar fi dăunător. Partea care pierde va resimți aceasta ca pe o umilință, provocată de o aroganță elitistă care nu va face decât să adâncească decalajului social. Valorile liberale sunt amenințate. Și nici Merkel, nici Macron nu sunt în măsură să găsească o soluție la criză".

Pentru Washington Post, rezultatul a încheiat o campanie tumultuoasă și polarizată care a contrazis predicțiile la aproape fiecare rundă, deși nu și în final.  Marine Le Pen și-a recunoscut înfrângerea, spunându-le susținătorilor demoralizați de la Paris că țara a "ales continuitatea". Rezultatul va fi o ușurare majoră pentru Uniunea Europeana. Exista temerea că o victorie de partea lui Le Pen ar fi aruncat în aer zeci de ani de eforturi pentru integrarea continentală.

Dar Macron se află acum sub presiunea a ceea ce el a promis unui electorat francez nemulțumit. El va trebui să se concentreze asupra reformei a două instituții notorii pentru rezistența la schimbare: Uniunea Europeană și birocrația franceză.

Revista presei internaționale din 8 mai 2017