Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Donald Trump și-a găsit un nou aliat: secretarul general al NATO Jens Stoltenberg

trump_nato.jpg

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg și președintele Donald Trump în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, 12 aprilie 2017
Image source: 
REUTERS/Jonathan Ernst

Explicația e simplă, scrie Der Spiegel: ambii au nevoie de mai mulți bani pentru alianță și vor ca statele membre să intensifice lupta împotriva statului islamic. Problema este că nu toate statele membre sunt convinse.

Peste două săptămâni Trump este așteptat în Europa, și nu este o coincidență faptul că una dintre primele sale opriri, în 25 mai, va fi la noul sediu al NATO din Bruxelles. Trump vrea mai mulți bani din partea celorlalți membri ai Alianței. El speră, de asemenea, ca NATO să joace un rol mai important în lupta împotriva Statului Islamic.

Stoltenberg este de mult de părere că era dividendelor păcii a trecut, în special având în vedere anexarea Crimeei și stabilirea "califatului" în Siria și Irak.

În mod ironic, chiar omul care până de curând considera NATO ca fiind depășită, este acum unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Stoltenberg.

Ca răspuns la anexarea Crimeei, liderii statelor membre NATO au convenit, la summitul din septembrie 2014, deci cu mult înainte de alegerea lui Trump, să majoreze cheltuielile de apărare ale țărilor lor la 2% din produsul intern brut (PIB) în următorii 10 ani.

De atunci, în multe țări NATO, bugetele de apărare au crescut lent, însă și multe dintre întâlnirile lui Stoltenberg nu au avut rezultate, cum ar fi cea cu Paolo Gentiloni de la Roma. Acesta a evitat orice angajament concret.

Un obiectiv primordial al acestei noi alianțe Trump-Stoltenberg este Germania, de departe cea mai puternică economie dintre membrii NATO din Europa. Și care nu este deloc mulțumită  de aceasă nouă alianță.

Stoltenberg înțelege dificultățile cu care se confruntă politicienii. El însuși a fost prim-ministru al Norvegiei și știe că politicienii ar prefera să investească banii contribuabililor în școli și străzi decât să cumpere tancuri și avioane de luptă.

Spre deosebire de Stoltenberg, americanii au fost mult mai activi și vor ca vizita președintelui lor la Bruxelles să fie un succes. Trump este pus sub presiune pe plan intern, iar o victorie politică la Bruxelles l-ar putea ajuta.

Ca un fel de memento pentru europeni, președintele Trump intenționează să dezvelească o sculptură în fața noului sediu al NATO. Este făcută din ruine metalice de la World Trade Center - o rămășiță a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001.

 

Și mergem în Statele Unite, unde presa se întrece în comentarii acide despre accesul exclusiv în Biroul Oval acordat fotografului agenției oficiale de știri a statului rus.

Alexander Scherbak, fotograf Itar-Tass, a fost singurul reprezentant al mass-media, miercuri, la primirea ministrului de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, notează Newsweek.

Tass a publicat apoi imaginile pe site-ul său, iar mass-media americană, ținută în afara Biroului Oval, a trebuit să se bazeze pe fotografiile rusești pentru a putea publica imagini de la reuniune, cerând apoi socoteală personalului Casei Albe, care a servit și sub Barack Obama și Joe Biden.

Casa Albă a negat faptul că mass-media rusă fost invitată la întâlnire și a subliniat că Scherbak a fost prezentat ca fotograf personal al lui Lavrov.

Jurnalistul CNN Jim Acosta, corespondent senior la Casa Albă, afirmă că administrația nu a anticipat că Tass va publica fotografiile. Casa Albă este chiar furioasă din cauza acestui aspect, transmite CNN.

Având în vedere scandalul continuu în legătură cu presupusele legături dintre administrația Trump și Rusia - ca să nu mai vorbim de ostilitatea lui Trump față de mass-media din SUA - multe buletine de știri americane au insistat pe faptul că singurele lor imagini ale întâlnirii președintelui american, în Casa Albă, cu șeful diplomației ruse, au venit dintr-o sursă străină.

Aversiunea lui Donald Trump față de mediile critice este o temă permanentă de controversă, de la preluarea puterii de către Trump. Președintele cataloghează mereu criticile drept "știri false", iar secretarul său de presă, Sean Spicer, a devenit cunoscut pentru atacurile sale regulate la adresa jurnaliștilor, de la pupitrul Casei Albe, reamintește Newseek.

 

La Roma, trei fiice ale unei familii de romi au fost victimele unei incendieri colective. Ele locuiau cu părinții lor și opt frați într-o remorcă în parcarea unui centru comercial. Presa italiană deplânge eșecul de a integra minoritățile, notează Eurotopics.

În La Repubblica, scriitorul și jurnalistul Corrado Augias încearcă să înțeleagă cum a fost posibil să se ajungă aici:

„Eu caut paralele pentru această lipsă de umanitate, în trecut, în cărțile despre lagărele de concentrare. O metamorfoză a avut loc în capetele torționarilor. Ființele în zdrențe, cu ochii goi, care nu mai erau ai bărbaților și femeilor, ci ființe nedeterminate care nu aveau nimic uman, deveneau invizibile. Cred că un proces similar a avut loc noaptea trecută în capul asasinului. ... A devenit din ce în ce mai ușor să te simți abandonat și invizibil la Roma".

Pentru ziarul catolic Avvenire, sunt necesare măsuri politice:

Trebuie să vedem ce motivează tragedii precum aceasta. Credincioșii se pot ruga pentru victime. La nivel instituțional, pentru a pune capăt acestei stări permanente de urgență, este necesară o Strategie națională de integrare. Această strategie se bazează pe patru drepturi fundamentale pentru toți: locuire durabilă și adecvată (case, nu magazii), accesul la asistență medicală, un program real de educație și integrare pe piața muncii. Așa se pot preveni tragedii generate de lipsa toleranței și de prejudecăți adânc înrădăcinate".

 
Revista presei internaționale din 12 mai 2017