Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trump a pierdut o nouă coliziune între fantezie și realitate ( The Globe and Mail)

trump.jpg

Președintele american, Donald Trump

Angela Merkel, cancelarul G-Zero, notează The Economist. Germania nu conduce lumea. Dar arată viitorul relațiilor internaționale.

Dna Merkel este liderul care a condus sfidarea occidentală la adresa domnului Putin. Ea s-a apropiat mai mult de China, ca răspuns la reculul Americii, dar și-a păstrat opțiunile deschise. Vorbește limbajul empatic al unei lumi G-Zero. Germania nu se cantonează în propria autosuficiență. Acceptă propria vulnerabilitate, propria lipsă a unui protector fiabil. Ulrich Speck, un expert important în politica externă germană, numește aceasta o putere "postmodernă".

Peste Ocean, The Atlantic observă că  ”Merkel a depus cele mai mari eforturi pentru depășirea decalajului dintre SUA și ceilalți 19. Ea a găzduit summit-ul în chiar locul ei de naștere și speră că aceasta va ajuta la alegerea sa în septembrie, jucând rolul  de unificator. Dar atenția mass-media în cadrul întâlnirii a fost în mare parte deturnată. La nivel local, presa a fost distrasă de proteste. Pe plan internațional, cea mai mare parte a accentului a fost pus pe Trump. Totuși, Merkel a devenit un adevărat pivot pentru orice compromis”.

Los Angeles Times privește mai ales către președintele Trump, remarcând că sloganul, "America First", a fost recent revizuit de administrație, care vrea să demonstreze că naționalismul nu este în contradicție cu rolul tradițional de lider mondial al Statelor Unite. Noua versiune: "America nu inseamna în primul rând America".

”Însă, la summitul G20, America a fost fără îndoială singură. Declarația finală, cu accent pe acordurile de mediu, comerț, migrație - l-a lăsat pe Trump și, odetă cu aceasta, a lăsat  America - într-o neobișnuită izolare.

În timp ce Trump amenința că va renunța la tranzacțiile comerciale existente și va sancționa țările pentru ceea ce el consideră a fi practici comerciale neloiale, în special în privința exporturile de oțel, declarația  finală a confirmat sprijinul pentru piețele deschise și lupta împotriva protecționismului”.
 

În Canada, The Globe and Mail observă la rîndul său că "Trump a pierdut o altă coliziune între fantezie și realitate. Niciun alt lider global nu își împărtășește fantezia că schimbările climatice sunt o farsă ", scrie ziarul canadian citându-l pe Tom Burke, președintele E3G, un think tank bazat pe problematica energiei și a mediului. "Alte guverne, orașe, întreprinderi, antreprenori și comunități, inclusiv mulți din propria țară, vor continua să ia foarte în serios cea mai mare amenințare strategică la adresa prosperității noastre".

 La zece ani după declanșarea crizei financiare, ne așteptăm la șocul următor, scrie Le Monde, care atrage atenția că, în ciuda noilor reglementări, excesele financiare și-au făcut din nou apariția. Cu riscul unui alt accident.

”Se întâmpla acum zece ani. În iulie 2007 se producea primul șoc al creditelor ipotecare subprime. Băncile, investitorii și fondurile speculative de-abia începeau să înțeleagă că s-au jucat de-a ucenicul vrajitor cu produsele financiare cărora nu le stăpâneau complexitatea. Incendiul avea să se răspândească în curând în întreaga lume, din Brazilia în China și Europa.

Un deceniu mai târziu, după toate planurile de austeritate, Summit-urile de urgență, planurile de salvare bancare și recesiunile, recuperarea în sfârșit, a venit.

Dar există și aspecte negative și întrebarea este care va fi următorul accident? Care dintre „bombele cu ceas“ identificate de economiști, va exploda? Prin definiție, este imposibil de prezis. Dar, chiar dacă bancherii sunt acum mai priudenți decât în ​​2007 -  pentru cât timp, însă? - fondurile de investiții de capital, principali aliați ai cu băncilor, au început să cumpere masiv, contribuind la creșterea datoriilor.

Datorii, din nou și din nou. Le nivel global, datoriile publice și private au crescut de la 190% la 230% din produsul intern brut, din 2001 până astăzi. În SUA, gospodăriile s-au reîntors la credite. În China, companiile și-au dublat datoria din 2008: acum a ajuns la 160% din PIB.

Întrebarea este dacă economiile noastre vor fi mai bine pregătite decât în ​​2007, pentru a face față șocului următor. Zona euro, și-a consolidat instituțiile . Dar consolidarea este susținută în mod artificial cu ajutorul Băncii Centrale Europene – o poziție care nu este eternă. Fără ea, și dacă, între timp, guvernele nu și-au suflecat mânecile pentru a-și restabili marjele lor de manevră (bugetare, dar nu numai), țările noastre se vor dovedi iarăși prea slabe pentru a face față”.

Rămânem în Franța, unde presa se întreabă cum să se facă tranziția la mașinile electrice? Aceasta după ce noul ministru al tranziției ecologice a anunțat sfârșitul vânzării de autoturisme pe benzină și motorină, până în 2040.

Le Figaro consideră că cea mai mare greșeală ar fi ”să se acționeze, ca de obicei, sub constrângerile sau edictele care ar slăbi industriă auto franceză. Un sector care angajează 440.000 de persoane, adică 16 la sută din totalul angajaților industriali.

Și în același timp, trebuie acționat pentru a nu crește costul autoturismelor, făcându-le inaccesibile multora dintre francezi. În orice caz, să nu fie și aceasta una dintre acele politici punitive clasice, bazate pe taxe, penalități și alte vignete”.

Cotidianul La Croix vede în anunțul ministrului începutul unei revoluții.” Nu doar pentru sectorul automobilelor, ci pentru întreaga societate, care va trebui să învețe să-și imagineze viitorul fără combustibili fosili. Și încă repede, pentru că 2040 este ca și mâine."

Revista presei internațioanale, cu Ovidiu Nahoi.
1092