Este timpul să oprim Brexitul! (Financial Times)

”Provenim dintr-o gamă largă de sectoare din întreaga societate - afaceri, educație, drept, politică, servicii publice, sindicate, organizații neguvernamentale și multe altele.

Observăm că societatea noastră, viața economică și politică sunt  tot mai puternic subminate în urma impactului Brexit. Recunoaștem că o mică majoritate a votat să părăsească UE, însă consecințele dezastruoase devin din ce în ce mai clare în fiecare zi.

Chiar înainte ca Marea Britanie să părăsească UE, ne confruntăm cu scăderea nivelului de trai, creșterea inflației, încetinirea creșterii economice și scăderea productivității. Reputația noastră internațională a fost grav afectată, Marea Britanie devenind slabă, cu influență diminuată, într-o lume din ce în ce mai nesigură și mai instabilă.

Cetățenii UE care au adus o mare contribuție socială și economică societății noastre se află într-o profundă incertitudine; Mulți au plecat deja, și mai mulți au în vedere plecarea. Cetățenii britanici din alte părți ale UE se află într-un provizorat inacceptabil.

Într-o democrație, este întotdeauna posibil să te răzgândești și să alegi o direcție diferită. Trebuie să ne gândim din nou la Brexit, să avem o dezbatere în Marea Britanie despre oprirea procesului și schimbarea căii.

Marea Britanie a fost un actor important și influent în Europa și poate fi din nou la fel. Trebuie să avem o dezbatere despre cum să construim o societate mai bună și mai echitabilă.

Apoi, vom fi în măsură să contribuim la o dezbatere la nivelul UE privind crearea unei Europe mai echitabile și mai egale. Solicităm o dezbatere națională despre Brexit. Cerem concetățenilor noștri și politicienilor noștri să se răzgândească. Este timpul să oprim Brexitul”.

Ce a discutat președintele Donald Trump în cea de-a doua întâlnire cu președintele Vladimir Putin, din marja summitului G20 de la Hamburg? Presa americană interpretează și comentează pe marginea acestei discuții, despre care s-a aflat abia acum.

Când președintele Trump se întâlnește cu liderul rus Vladimir Putin pentru mai mult de două ore, adică mult peste jumătatea de oră programată, este deja o știre majoră, comentează The Atlantic. Dar se pare că nu a fost chiar sfârșitul conversației dintre cei doi oameni politici.

Time reamintește că astfel de conversații sunt perfect normale pentru aceste summit-uri extrem de scurte. Chiar și conversații informale sunt adesea date publicității, în parte tocmai pentru a se evita situația unor dezvăluiri de tipul celor de acum.

Mai ales în contextul întrebărilor legate de interferențele rusești în alegerile din 2016, pe care Trump le-a caracterizat în mod repetat  drept o "vânătoare de vrăjitoare".

Trump și secretarul său de stat, Rex Tillerson, au spus inițial că președintele american a negat că sancțiunile s-au aflat în discuție. Nu există însă nicio înregistrare americană a conversației de după cină, scrie Time.

Iar Huffington Post afirmă că este neobișnuit ca un președinte american să discute cu un lider străin fără ajutorul unui interpret de la Casa Albă. (Mai ales în condițiile în care Putin cel mult înțelege limba engleză.)

La întâlnirea anterioară participaseră interpreții ambilor lideri, împreună cu secretarul de stat Rex Tillerson și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Și chiar și așa a existat o dispută asupra a ceea ce cei doi lideri și-au spus de fapt unul celuilalt.

Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Washington Post că Trump nu a avut propriul interpret în timpul discuției de după cină cu liderul rus, deoarece își adusese doar un interpret de japoneză pentru a-l ajuta să comunice cu vecinul său de masă, premierul Shinzo Abe.

Încheiem cu câteva comentarii legate de autoproclamarea așa-numitei Republici Mica Rusie sau Malorossiya. 

Trebuie remarcat că atât Rusia, cât și alte mișcări separatiste din estul Ucrainei s-au distanțat de această mișcare, scrie Washington Post.

Cu toate acestea, decizia a fost numită "eveniment istoric" de către Republica Populară Donetsk. Separatiștii au emis o hartă în care toată Ucraina era cuprinsă în Malorussiya, singura excepție fiind  Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014. Potrivit separatiștilor, Kievul va rămâne un "centru istoric și cultural fără statut de capitală". Noul stat, ar urma să aibă capitala la Donetsk, scrie ziarul american.

Centrul de analiză politică Stratfor arată că șeful republicii separatiste din Donetsk, Alexander Zakharchenko, care a cerut crearea Malorossiya a propus o tranziție de trei ani pentru crearea acestui stat.  

Iar calendarul pare să fie mai important decât conținutul propunerii. Statele Unite și Rusia s-au angajat recent într-o serie de activități diplomatice cu privire la Ucraina.

Întrucât Statele Unite continuă să sprijine Ucraina iar negocierile de pace stagnează, propunerea lui Zakharchenko ar putea fi interpretată ca un semn că separatiștii și susținătorii lor ruși sunt nemulțumiți de situație .

Declarația despre crearea Malorossiya denotă planurile agresive ale Kremlinului, declară pentru ziarul Kyiv Post  secretarul Consiliului de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksandr Turchynov.

De partea celaltă, platforma rusă Sputnyk crede că înființarea Malorossiya în Donbass este inevitabilă, deoarece ar putea contribui la dezamorsarea unui conflict militar de lungă durată, în contextul acțiunilor militare actuale ale Kievului.

Oamenii nu pot trăi mult timp în război. Ceva trebuie făcut, conchide Sputnik.