Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Polonia avansează către ”dictocrație” (The Daily Beast)

polonia.jpg

Zeci de mii de polonezi au demonstrat în principalele orașe ale țării împotriva legii, adoptate recent de Senat, care permite guvernului să schimbe judecătorii Instanței supreme
Sursa imaginii: 
Agencja Gazeta/Mieczyslaw Michalak/via REUTERS

DICTOCRAȚIE – iată cum caracterizează publicația americană Daily Beast evoluțiile din Polonia, atrăgând totodată atenția că președintele Donald Trump a ajutat autoritățile de la Varșovia în deriva lor către dictatură.

”Partidul de guvernământ a suprimat în mod sistematic orice opoziție sau provocare față de autoritatea sa, încă din momentul în care a ajuns la putere, în 2015. Dar, după vizita recentă a lui Donald Trump, a crescut ritmul.

Imaginați-vă că un guvern decide într-o zi că instanța supremă a țării este coruptă și trebuie curățată complet. Se introduce un proiect de lege cu viteza fulgerului și fără a ține seama de proceduri. De necrezut? Exact acest lucru se întâmplă  în Polonia.

Protestele, deși pașnice, au fost descrise de mass media pro-guvern drept o "încercare de puci".

Dacă acest curs va continua în Polonia, vom asista la un fenomen de contagiune, democrațiile de pretutindeni putând fi amenințate de modelul pe care Trump l-a susținut cu entuziasm în Piața Krasinski din Varșovia”, scrie Daily Beast.

Există, de asemenea și numeroase reacții ale presei europene privitoare la situația din Polonia...

Potrivit Irish Times, convulsiile succesive din Uniunea Europeană -  criza euro, migrația sau Brexitul – au pus în umbră deriva autoritară din Polonia și Ungaria. Dar amenințarea pe termen lung este fundamentală pentru uniune.

Polonia, o putere europeană de prim rang, cu o populație de aproape 40 de milioane de locuitori, ar trebui să aspire la conducerea unei UE post-Brexit. În schimb, în ​​cadrul partidului social-conservator, euroceptic și naționalist, Legea și Justiție (PiS), Varșovia se marginalizează singură.

Partidului de guvernământ îi plac foarte mult  fondurile europene, dar arată un dispreț nedisimulat față de alte obligații cuprinse în acordurile cu Uniunea.
 

Financial Times reamintește că, pentru mai mult de un deceniu, Polonia a fost mândria extinderii estice a UE din 2004, cu o economie înfloritoare, dezvoltare a clasei de mijloc și o influență crescândă în cadrul Uniunii. În ultimii doi ani, a devenit însă una dintre cele mai mari dureri de cap ale blocului comunitar.

La Bruxelles, cele mai recente manevre sunt văzute ca o depășire a liniei roșii. În ciuda criticilor la adresa administrației PiS, înalții oficiali UE știu însă că statele membre sunt reticente să se amestece în afacerile interne ale altor guverne.

În Olanda, Volkskrant afirmă că  "Polonia aparține familiei europene. Bruxellesul ar trebui să fie inteligent și să înțeleagă faptul că, din cauza problemelor cu Rusia, polonezii reacționează hipersensibil la orice seamănă a fi un dictat de la Bruxelles. Dar este și în interesul Poloniei ca UE să împiedice guvernul PiS să repete greșelile sistemului comunist. Nimeni nu vrea să se întoarcă la "justiția telefonică" din trecut".

Iar într-un comentariu al postului german de radio Deutschlandfunk se atrage atenția că Bruxelles se poate dovedi un tigru de hârtie. Retragerea drepturilor de vot în temeiul articolului 7 va necesita aprobarea celor 27 de state membre. Și Ungaria s-a poziționat deja - spunând că nu va susține o astfel de măsură".

 

Ministrul german de externe Sigmar Gabriel a anunțat sâmbătă o schimbare radicală a politicii germane față de Turcia. Der Spiegel atrage atenția că prețul schimbării va fi unul destul de ridicat.

Evenimentele din ultimele luni au afectat foarte mult relațiile germano-turce.

Cu toate acestea, liderii din Germania au căutat pur și simplu să ignore atacurile lui Erdogan și să se concentreze asupra celor mai importante aspecte ale relației cu Turcia: lupta comună împotriva organizației teroriste Stat Islamic, gestionarea crizei refugiaților și legăturile economice, vitale pentru ambele țări.

Dar aceste speranțe au fost spulberate săptămâna trecută. Iar ministrul de externe Siegmar Gabriel a anunțat o "reorientare" a politicii externe germane. Avem nevoie de o schimbare în politică, pentru a nu ne face de râs, chiar dacă aceasta vine cu un preț. Iar prețul este într-adevăr ridicat.

Pentru Germania, Turcia nu este o țară oarecare. Aproape 3 milioane de persoane de origine turcă locuiesc în Germania, ceea ce înseamnă că politicile țării față de Turcia au și un aspect intern. Turcia este, de asemenea, un stat membru al NATO cu o importanță strategică deosebită.

Primele efecte vor fi resimțite de germanii care călătoresc în fiecare an în Turcia sau trăiesc acolo. Aproape 4 milioane de locuitori din Germania au vizitat Turcia în 2016, mai mult decât în ​​orice altă țară. Aproximativ 70.000 de germani locuiau în Turcia în 2015, unde erau proprietari de afaceri, jurnaliști sau căsătoriți cu cetățeni turci.

Oficialii de la Berlin au în vedere, de asemenea, suspendarea garanțiilor de împrumut ale guvernului german pentru exporturi sau investiții în Turcia. Germania este cel mai important partener comercial al Turciei. În 2016, cele două țări au avut un volum al comerțului de 37 de miliarde de euro.

Dar este discutabil că asemenea cifre îl vor impresiona prea mult pe Erdogan. De aceea, Partidul Social Democrat (SPD) de centru-stânga discută deja despre posibilitatea unor noi sancțiuni, în speranța de a pune și mai multă presiune pe cancelara Angela Merkel în timpul campaniei electorale.

Într-adevăr, politicile germane față de Turcia nu au fost tocmai cele mai convingătoare din partea lui Merkel.

La rândul său, președintele turc Erdogan se bazează pe faptul că avertismentele din partea guvernului german nu vor fi urmate de consecințe reale. Deci, continuă să împingă conflictul - și odată cu aceasta șantajul asupra Germaniei, care până acum a acceptat jocul.

 
Revista presei internaționale din 24 iulie 2017