Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Scandalul emisiilor auto lovește în patriotismul german (Der Tagesspiegel)

Un nou scandal a izbucnit în Germania în legătură cu industria auto. Titanii industriei de automobile - Volkswagen, Audi, Porsche, BMW și Daimler – ar fi format un cartel, în scopul consultării cu privire la reducerea emisiilor diesel. Aceasta s-ar afla în spatele scandalului privind testele de poluare fraudate. Care să fie impactul acestor dezvăluiri asupra atașementului germanilor față de industria auto?

După cum a dezvăluit Der Spiegel, ar fi avut avut loc peste 1000 de întâlniri între manageri și ingineri de la Porsche, BMW, Daimler (Mercedes), Audi si Volkswagen, și aproape 60 de grupuri de lucru au fost stabilite, desigur, în cel mai mare secret.

Pentru Der Tagesspiegel, scandalul lovește în inimă chiar mândria națională germană: „Prosperitatea Germaniei, puterea ei economică sunt rodul unui efort colectiv de care și stânga poate fi, de asemenea, mândră, pentru că patriotismul german s-a detașat de orice noțiune de rasism, deoarece îi cuprinde pe toți cei care trăiesc și lucrează aici: migranți, copiii și nepoții lor. În cazul în care se dovedește că succesul marilor companii germane s-a bazat pe o construcție trucată, este lovit chiar mitul calității germane".

Potrivit publicației franceze La Tribune, căderile la bursă sunt încă limitate, dar situația poate fi acum calmată în urma zvonurilor potrivit cărora Volkswagen ar putea totuși să scape de pedeapsă, tocmai pentru că a permis desfășurarea unei anchete judiciare. Întrebarea este dacă Audi se va bucura la rându-i de această imunitate, ca filială Volkswagen - sau faptul că este parte a unei structuri juridice separate o va împiedica  să beneficieze de aceași clemență. Aceeași întrebare pentru Porsche, o altă filială a Volkswagen, notează La Tribune.
 

Washingtonul îşi revizuieşte activ politica privind trimiterea de arme în Ucraina, pentru a ajuta în lupta împotriva rebelilor sprijiniţi de Rusia, relatează BBC News. Două nave de război ale NATO au acostat în portul ucrainean Odessa și își vor deschide porțile vizitatorilor locali. Este un semn de sprijin pentru eforturile Ucrainei de a se alătura Occidentului.

Reprezetantul SUA pentru Ucraina, Kurt Volker a declarat pentru BBC că înarmarea forţelor guvernamentale ucrainene ar putea schimba modul de abordare al Moscovei, dar nu crede că măsura ar fi una provocatoare.

Potrivit oficialului, fost reprezentat permanent al SUA la NATO, pacea în estul Ucrainei va necesita un „dialog strategic” cu Rusia.

Deşi administraţia preşedintelui Barack Obama a oferit susţinere diplomatică, financiară şi militară neletală, Trump a sugerat în campania electorală că ar putea relaxa sancţiunile impuse de SUA Rusiei şi chiar că ar putea recunoaşte Crimeea.

Poziţia sa s-a schimbat, însă, atunci când l-a primit la Washington pe preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, în luna iunie.

La rândul său, revista Newsweek citează un sondaj realizat luna trecută în Ucraina, potrivit căruia aproape 56% din ucraineni susțin aderarea la alianța atlantică.

Însă, notează Newsweek, tensiunile dintre Rusia și Ucraina sunt ridicate, deoarece violențele dintre loialiștii guvernamentali și trupele separatiste susținute de ruși în Ucraina de est escaladează în fiecare an în jurul lunii august.

Noul reprezentant al SUA la negocierile de încetare a focului din Ucraina, Kurt Volker, a declarat luni că este "uimit" de fragilitatea acordului de încetare a focului în estul Ucrainei și a declarat că situația seamănă cu un "război fierbinte".

 

Presa din întreaga lume comentează refuzul președintelui polonez Andrej Duda de a promulga controversatele legi ale justiției, votate de Parlament.

"O victorie a cetățenilor", a titrat imediat Gazeta Wyborcza. ”O sfidare prezidențială”, crede Rzeczpospolita. Alții au ales să se concentreze asupra a ceea ce mișcarea a însemnat pentru partidul de guvernământ și liderul său, Jarosław Kaczyński. "Un veto care îl condemnă pe Kaczyński", scrie tabloidul Fakt.

Presa germană este foarte interesată de subiect, după cum constată și păblicația europeană Politico. "Surpriza Duda", a fost titlul editorialului din publicația germană Die Welt. "Manevra lui Duda", a titrat Frankfurter Allgemeine Zeitung.
 

New York Times  observă că mișcarea președintelui Duda a venit după cateva zile de avertismente dure din partea Uniunii Europene, potrivit careia adoptarea legilor ar putea conduce la acțiuni în justiție și chiar la sancțiuni - precum și după ample proteste de stradă.

Președintele Duda, constată New York Times, este o personalitate mai proaspătă și mai telegenică decât Kaczynski, acum în vârstă de 68 de ani, un dur care trăiește singur în nordul Varșoviei și preferă să guverneze din spatele scenei.
 

Bloomberg constată că, într-unul din rarele gesturi menite să arate angajamentul față de UE, premierul Beata Szydlo și-a ținut discursul televizat, de  luni seara, atât în fața steagului alb-roșu al Poloniei cât și a celui albastru cu stele aurii al Uniunii Europene. Un steag care dispăruse de mult timp din spatele premierului polonez.

Anunțul lui Duda a ajutat moneda națională, zlotul, să se oprească din deprecierea continuă din ultimele patru zile, iar obligațiunile s-au consolidat și ele. Moneda poloneză a câștigat luni până la 0,8 la sută față de euro, după ce a  scăzuse cu 1,5 la sută săptămâna trecută.
 

Pentru Washington Post Polonia nu este nici pe departe singura țară în care păstrarea independenței justiției depinde în parte de opinia publică. Același lucru este valabil și în Statele Unite. De cele mai multe ori, Curtea Supremă - cea mai puțin democratică ramură a guvernării - se bucură de un grad mai mare de aprobare decât Congresul și de multe ori îl bate și pe președinte. Asta nu înseamnă deloc că este o instituție valoroasă doar pentru că majoritatea americanilor (sau a polonezilor) o aprobă, comentează Washington Post.

 
Revista presei internaționale din 26 iulie 2017