Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Culisele retragerii detectoarelor de pe Esplanada Moscheilor (Le Nouvel Observateur)

esplanada.jpg

Porți securizate la intrarea pe Esplanada Moscheilor, Ierusalim, 23 iulie 2017
Sursa imaginii: 
REUTERS/Ammar Awad

După cum se știe, Israelul a decis retragerea porților de securitate de pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim. Revista franceză Le Nouvel Observateur intră în culisele acestei decizii.

De fapt, a fost o înțelegere între Benyamin Netanyahu și regele Abdullah al Iordaniei, care au reușit să transforme o criză într-o situație cîștigătoare pentru ambele părți.

Luni,  24 iulie, pe fondul crizei porților de securitate, un incident era să arunce în aer relațiile israeliano-iordaniene. În zori, directorul de securitate al ambasadei israeliene la Amman a fost atacat cu o șurubelniță de un tânăr iordanian de17 ani, fapt care a dus la moartea atacatorului.

Netanyahu, deja împotmolit în criza Muntelui Templului, se temea ca nu cumva omul său să ajungă să fie linșat.

Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, în a cărui țară, aproape 60% din cetățeni sunt de origine palestiniană, nu putea lăsa lucrurile să scape de sub control.

El nu putea uita demonstrațiile de la Amman, din 21 iulie împotriva instalării de detectoare de metal de pe Muntele Templului din Ierusalim. Iordania, tutorele oficial al acestui loc sfânt, conform status quo-ului din 1967, nu putea rămâne fără reacție.

Chiar daca amenința în mod serios relațiile dintre cele două țări, atacul tânărului a oferit și noi pârghii de negociere, dovedindu-se, în mod paradoxal, o oportunitate pentru ambele părți de a ieși din situația dificilă.

Astfel că Netanyahu, a reușit să obțină imunitate pentru agentul său și să ascundă slăbiciunea dată de îndepărtarea detectoarelor. Iar regele Abdullah putea pretinde că a eliberat Muntele Templului, salvând astfel onoarea clericilor musulmani.

Dealtfel, nu este pentru prima dată când Israelul și Iordania reușesc să traverseze împreună o criză diplomatică majoră. Există un precedent demn de un roman de spionaj. În septembrie 1997, doi agenți Mossad au fost trimiși să-l asasineze pe liderul Hamas, Khaled Meshaal, aflat în Iordania. Modus operandi: pulverizarea în urechea victimei a unei doze mortale de otravă.

Misiunea a eșuat pe jumătate, căci Mechaal nu a murit, ci doar a intrat în comă pentru câteva ore. Cei doi agenți au fost arestați și, sub presiune, Benyamin Netanyahou, care era și atunci prim-mionistru,  a cedat și le-a dat iordanienilor antidotul.

Până la urmă, din aceste povești, singurii perdanți  sunt palestinienii. Deteriorarea condițiilor de viață  continuă, în ciuda status-quo-ului, conchide revista franceză.

 

Cedează Ankara presiunilor Berlinului, după ce minstrul de externe german a anunțat schimbarea politicii față de Turcia? Presa internațională analizează situația.

Deutsche Welle vede un prin semn de cedare. Este vorba de retragerea listei adresate de guvernul turc Interpolului, care cuprindea 700 de companii germane acuzate că sprijină terorismul. Publicația germană mai spune că, în ultima vreme vreme, cel mai important atu al turcilor în controversele cu vecinii săi europeni, în speţă ameninţarea că va denunţa înţelegerea vizându-i pe refugiaţi, şi-a pierdut din pregnanţă. O astfel de perspectivă a devenit mai degrabă improbabilă. De aceea, Bruxellesul şi Berlinul ar putea discuta cu Ankara cu mai multă încredere în capacităţile proprii.

De altfel, după cum remarcă Financial Times, cererea Ankarei pentru reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a fost respinsă, pe fondul represiunilor dinTurcia.  Mai ales că Turcia a insistat asupra dreptului său de a-i reține și judeca pe "așa-zișii jurnaliști" și "așa-numiți activiști pentru drepturile omului", pe care îi acuză de colaborare cu organizații teroriste.

Bloomberg observă însă că  Recep Tayyip Erdogan continuă să sfideze Germania, NATO, SUA și Israelul. Într-un discurs  ținut marți, într-o reuniune a partidului său, el a dat semnalul îndepărtării de Occident, și orientării către un acord de apărare antirachetă cu Rusia.

Le Monde atrage atenția că dacă nimic nu va opri evoluțiile actuale din Turcia - și coșmarul trăit de milioane de turci – dictatura se va instala. Altfel, economia nu merge prea rău. Președintele este încă susținut de circa jumătate din electorat. UE depinde de Ankara pentru controlul migrației din Orientul Mijlociu. Turiștii ruși se întorc. Normalizare? Să nu ne lăsăm înșelați. Atunci când un regim îi judecă pe jurnaliști, printre care un cronicar în vârstă de 70 de ani, printre cei mai respectați în această țară, e clar încotro se merge.

 

Poate fi identitatea sexuală, o alegere personală? Întrebarea frământă presa britanică, după ce legea ar putea permite în curând ca fiecare să-și poată stabili identitatea.

Pentru The Times, inițiativa ministrului egalității este o greșeală:
Propunerea revoluționează complet concepția noastră de identitate: identitatea sexuală ar deveni o chestiune în esență, interioară. A fi bărbat sau femeie, asta de acum ar depinde doar de ceea ce fiecare persoană consideră. Într-un astfel de climat, cine ar îndrăzni să-i spună ceva unui bărbat bărbos care se schimbă într-un vestiar pentru femei? Acesta este motivul pentru care unele feministe au și tras semnalul de alarmă. La fel și un număr de transsexuali mai în vârstă, care se tem că toleranța va fi compromisă, după ce au dus o luptă îndelungată pentru aceasta”.
 

Evening Standard vede însă un mare pas înainte:
Cheia este demedicalizarea procesului  – transsexualitatea  nu este o boală psihică.  Desigur, este ușor de a duce subiectul în deriziune. Și dacă zeci de bărbați păroși, închiși pentru crime violente, se identifică dintr-o dată cu Doris sau Petunia, și cer să fie transferați într-o închisoare de femei?  Aceste cazuri extreme nu pot umbri impactul pozitiv -  a te simți diferit nu este un moft”.

 
Revista presei internaționale din 27 iulie 2017