De ce cumpără Turcia, tocmai acum, rachete rusești? (Huffington Post)

Pentru Huffington Post, răspunsul parțial este că Ankara își dă seama  că are puterea de a contesta SUA și NATO. În plus, Ankara dă mesajul că intenționează să joace un rol esențial în afacerile regionale. Cu toate acestea, un răspuns complet este că Turcia  se simte deranjată de sprijinul acordat de SUA pentru milițiile kurde din Siria, pe care Ankara le percepe drept o amenințare la adresa securității sale, dat fiind îndelungatul conflict cu PKK.

Mulți analiști de securitate sunt, de asemenea, de acord cu faptul că Ankara se simte umilită de Uniunea Europeană, pentru refuzul de a-i acorda Turciei statutul de membru. Cu toate acestea, UE își bazează decizia pe abuzurile din Turcia în ce privește domeniul drepturile omului: arestarea unor jurnaliști, limitarea  activității partidelor politice sau înăbușirea libertății de exprimare, asta pentru a numi doar câteva. Mai rău, UE consideră că Turcia  urmărește o guvernare din ce în ce mai autocratică.
Ironia? Cu numai câțiva ani în urmă, Turcia era percepută ca un adevărat model secular: o țară musulmană cu o abordare democratică a guvernării.

Newsweek observă că Ankara  a devenit din ce în ce mai neliniștită  de faptul că liderii occidentali nu sprijină viziunea conservatoare a președintelui Recep Tayyip Erdogan, consolidată după referendumul din aprilie. Observatorii internaționali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la legitimitatea votului, iar organizațiile pentru drepturile omului au criticat  epurările de masă. Mai ales că susținătorii lui Erdogan au pus în discuție și restabilirea pedepsei cu moartea,  după încercarea de lovitură de stat din iulie 2016. Pe fondul acestor critici, relația lui Erdogan cu președintele rus Vladimir Putin a înflorit.

Televiziunea de stat turcă TRT oferă alte explicații pentru cumpărarea sistemelor rusești. În primul rând, Turcia are neapărat nevoie de un sistem de apărare aeriană. Sistemul rusesc S-400 poate apăra o zonă extinsă și poate atinge ținte până la 250 de mile distanță, ceea ce poate contrabalansa amenințările din regiune.

În al doilea rând, Turcia urmărește o politică externă mai independentă. Ea nu urmărește doar să-și protejeze spațiul aerian, ci și să contracareze amenințările dincolo de frontierele sale, pe măsură ce conflictul se dezvoltă în Irak și Siria.
Un bonus pentru Turcia: rachetele S-400 sunt mai ieftine decât alte sisteme de apărare din aceeași clasă.

Faceți cunoștință cu Stalin – o nouă „ frescă patriotică” se pregătește pentru marile ecrane din Rusia. Tema stârnește însă controverse printre istorici, după cum ne spune Courrier International.

În ajunul celui de-al doilea război mondial, un inginer sovietic  genial vrea să-l întâlnească Stalin pentru a-l convinge-l că a proiectat tancul ideal. Astfel că, în primăvara lui 1940, inginerul Mikhail Koșkin, a făcut drumul de la Harkov la Moscova, la bordul prototipului noului tanc. Astfel l-a convins pe Stalin de superioritatea  a ceea ce va deveni T-34, considerat unul dintre cele mai bune tancuri din  lume. Și care avea să joace un rol determinant în războiul contra Germaniei naziste.

„Ideea a venit de la Ministerul Culturii, care  se implică în mod activ în a spune povestea eroilor din trecutul țării noastre“, a declarat regizorul filmului, Kim Druzhinin, pentru AFP.

În cele din urmă, călătoria de 2000 de kilometri  l-a costat viața pe inginerul Koșkin, care a murit câteva luni mai târziu, din cauza unei pneumonii.

Figura lui Stalin este intens dezbătută în societatea rusă, notează Courrier International. Unii văd în el, în primul rând, liderul victorios împotriva Germaniei naziste și motorul industrializării  țării. Alții îl consideră un tiran care a trimis la moarte milioane de oameni.

Iar acest film, cu un important conținut patriotic, ridică deja controverse, după ce mai mulți istorici și-au exprimat îndoielile cu privire la veridicitatea acestui episod de curaj, glorificat în timpurile sovietice.

Criticii spun că autoritățile se tem ca nu cumva  tinerii  să urmeze, în stradă, ”unele dintre personajele de care nu avem nevoie“, referindu-se la adversarul Alexeï Navalny, care a organizat în martie și iunie două ample demonstrații anti-guvernamentale la care au participat foarte mulți tineri.

Și rămânem în regiune pentru a vedea care sunt urmările amenințărilor lansate de vicepremierul rus Dmitri Rogozin, după ce România i-a interzis accesul în spațiul aerian.

Ei bine, de pe pagina de Twitter  a lui Rogozin au dispărut toate postările referitoare la recentul conflict cu autoritățile române, notează portalul rusesc Meduza, citat de europalibera.org.

Rogozin s-a adresat autorităților române cu termenul „javrelor”, calificat de diplomația română ca inacceptabil. Rogozin se află din anul 2014 pe lista sancțiunilor Uniunii Europene impuse Rusiei pentru anexarea Crimeii și agresiunea militară din Ucraina.

Totuși tensiunile în regiune se mențin. Jurnaliștii de la Rise Moldova scriu într-o investigație recentă că milițienii din regiunea transnistreană fac incursiuni în mod sistematic pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, de unde sechestrează persoane, pe care le duc cu forța în regiunea separatistă. Autorii menționează că printre victime sunt oameni simpli și foști funcționari din administrația locală, care ajung să fie torturați pentru a recunoaște anumite infracțiuni. Jurnaliștii mai scriu că, deși oficial colaborarea cu organele neconstituționale din regiunea transnistreană este interzisă, unele operațiuni de răpire au fost desfășurate cu suportul operativ al organelor de forță ale Republicii Moldova.