Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Donald Trump se afla în centrul unei crize (The New York Times)

Într-un editorial, ziarul The New York Times deplânge comportamentul lui Trump, devenit ”din nefericire nesurprinzător”.

Într-un gest extrem de rar, cei doi predecesori republicani ai săi, George H.W Bush şi fiul său George W. Bush, au difuzat un comunicat comun în care îndeamnă America să ”respingă întotdeauna rasismul, antisemitismul şi ura în toate formele ei”.

Fără să-l citeze pe cel de-al 45-lea preşedinte, cel de-al 41-lea şi cel de-al 43-lea preşedinţi insistă asupra necesităţii de a avea vii în minte cuvintele lui Thomas Jefferson, principalul autor al Decaraţiei de Independenţă ”toţi oamenii sunt creaţi egali”.

Aruncând vina în egală măsură pe grupări susţinătoare ale supremaţiei albilor - un simpatizant din rândul cărora a ucis o tânără sâmbătă, la Charlottesville -, cât şi pe manifestanţii antirasiste, Donald Trump a trecut la un alt nivel, după ceva mai mult de 200 de zile de când se află în funcţie.

Declaraţiile pe care le-a făcut, pe un ton agresiv şi acuzator, la Trump Tower, care au fost salutate de fostul lider Ku Klux Klan (KKK) David Duke, i-au lăsat pe mulţi dintre congresmeni fără grai.

Ele au dat impresia foarte clară că, în acest torent de vorbe, Donald Trump a spus ceea ce gândea, şi nu ceea ce a citit cu o zi înainte, pe prompter, la Casa Albă - un discurs prin care condamna ”violenţele rasiste”.

Sâmbătă, la puţin timp după violenţe, Trump a provocat un prim val de indignare, refuzând să condamne în mod explicit grupările din care provine activistul neofascist care a intrat cu maşina în manigestanţi.

Predecesorul său democrat Barack Obama a reacţionat încă de duminică, când l-a citat pe Twitter pe Nelson Mandela. ”Nimeni nu se naşte urând altă persoană din cauza culorii pielii sau originilor ei sau a religiei ei”.

Acest tweet a devenit cel mai ”distribuit” în istoria reţelei de socializare, a anunţat Twitter miercuri.

Paza de Coastă spaniolă a anunţat că a salvat din Mediterana 600 de migranţi într-o zi. BBC scrie că oamenii voiau să ajungă din Maroc, pe fondul unei creşteri a numărului sosirilor de migranţi.

Migranţii salvaţi se aflau la bordul a 15 ambarcaţiuni, inclusiv bărci cu vâsle şi un jet ski. Printre ei se numărau 35 de copii şi un bebeluş.

Potrivit ONU, peste 9.000 de oameni au ajuns în Spania anul acesta – de trei ori mai mulţi ca anul trecut. Peste 120 de migranţi s-ar fi înecat în timpul trecerii.

Această creştere înseamnă că Spania ar putea devansa Grecia în 2017 în ceea ce priveşte numărul de migranţi care ajung pe mare, a avertizat luna aceasta Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a ONU.

Majoritatea traversează Strâmtoarea Gibraltar, ce are 12 kilometri, iar mulţi dintre ei aleg vase cu vâsle, de jucărie, fără motoare, ceea ce le permite să evite reţelele de traficanţi de persoane, care sunt foarte scumpe.

Unii migranţi folosesc reţelele de socializare pentru a contacta autorităţile spaniole şi a le informa de poziţia lor, după ce ajung în apele teritoriale.

Însă, un număr mult mai mare – aproape 100.000 – au trecut din Libia în Italia de la începutul anului. Potrivit OIM, 2.242 de persoane au murit pe această rută.

În iunie, circa 5.000 de oameni au fost salvaţi într-o singură zi din Mediterana, în largul Libiei, a anunţat Paza de Coastă italiană.

Mai multe obiecte ”probabil fabricate de om” pluteau în apropierea locului prăbuşirii zborului MH370, la doar câteva săptămâni de la dispariţia aeronavei, au anunţat oameni de ştiinţă australieni, la mai bine de şase luni de la încheierea căutărilor, scrie AFP.

Două noi rapoarte ştiinţifice afirmă că fotografii - realizate de sateliţi militari francezi la două săptămâni după ”dispariţia” avionului şi care nu au fost dezvăluite publicului - arătau cel puţin 70 de obiecte identificabile plutind în apropierea unui sector al Oceanului Indian numit ”zona de nord” de către căutători.

Căutările submarine masive ale avionului aparţinând Malaysia Airlines, dat dispărut în martie 2014, cu 239 de persoane la bord, s-au încheiat în ianuarie, după ce nu s-a găsit vreo urmă a aeronavei într-o zonă de 120.000 de kilometri pătraţi, în sudul Oceanului Indian, în largul coastei de vest a Australiei.

Însă cercetări date publicităţii în ultimele luni sugerează că MH370 se afla mai probabil la nord de această zonă şi identifică un nou sector, de aproximativ 25.000 de kilometri pătraţi - ”zona nord”.

Studiile au permis să se conchidă că 12 dintre obiectele care apar în fotografii erau ”probabil fabricate de om”.

Însă Biroul australian pentru securitatea transporturilor (ATSB), care a condus această misiune de căutare, nu vrea să tragă concluzii pripite cu privire la originea obiectelor respective.

Rude ale pasagerilor zborului MH370 au cerut Malaysiei să accepte această propunere.

Doar trei fragmente din avion au fost găsite, eşuate pe ţărmuri în vestul Oceanului Indian.

 

 
Revista Presei Internaționale - dialog între Andreea Pietroșel și Mircea Oprea