Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atentatul de la Barcelona, legături surprinzătoare (presa europeană)

Consacrăm această ediție a Revistei Presei Internaționale comentariilor din presa europeană cu privire la atacurile jihadiste de la Barcelona și Cambrils, dar și din orașul finlandez Turku.

Ziarul spaniol El Mundo consideră că Marocul trebuie să își asume partea sa de responsabilitate și să coopereze mai mult în lupta împotriva terorismului.
"Atacurile de la Barcelona și Cambrils au confirmat cât de mare este pentru Spania pericolul ce vine dinspre vecinul său de peste mare, Marocul. Ca și în Franța sau în Belgia, proporția marocanilor printre extremiști este mult mai mare decât în cazul altor state musulmane. Mulți dintre aceștia sunt marocani care au luptat în Siria și Irak pentru statul islamic și care trăiesc acum în Europa. ... Aceasta arată cât de important este ca autoritățile marocane să colaboreze strâns cu Europa și, în special, datorită proximității sale, cu Spania, să combată barbaria teroristă. Aceasta este o amenințare comună, care pune în pericol chiar stabilitatea Marocului în sine”, comentează ziarul spaniol.

În timp ce, în Franța, Le Monde observă că atacul de pe Rambla a făcut și mai vizibile tensiunile dintre Madrid și Barcelona:

Cu strângeri de mână de-abia schițate și fețe tensionate, prim-ministrul spaniol Mariano Rajoy și președintele catalan, Carles Puigdemont, au putut cu greu ascunde abisul ce-i separă. De peste un an, mai precis din aprilie 2016, că cei doi lideri nu s-au mai întâlnit.
Asta, oficial. Pentru că, în realitate, ei s-au văzut „în secret“, în ianuarie, reuniune dată în vileag, o lună mai târziu de cotidianul La Vanguardia. Dar, de atunci, divergențele dintre Madrid și Barcelona s-au extins, iar guvernul catalan și-a anunțat intenția de a convoca un referendum unilateral pentru independență la 1 octombrie.

O mare adunare va avea loc sâmbătă, 26 august, la Barcelona, ​​sub sloganul „Nu tenim por“ („Noi nu ne temem“, în limba catalană). Organizat de guvernul catalan și de Consiliul municipal al Barcelonei, ar trebui să reunească toate partidele politice. Toate, cu excepția CUP ( „Candidatura Unitad Popular“), o mică formațiune anti-capitalistă, care face parte din coaliția de guvernământ pro-independență din Catalonia.
Unul dintre adjuncții partidului, Mireia Boya, a anunțat că partidul său va boicota evenimentul dacă la acesta va participa regele Felipe VI – pe care îl consideră „prieten al Qatarului și al Emiratelor Arabe Unite” și care ”contribuie la finanțarea terorismului islamic". O decizie considerată "lamentabilă" de președintele catalan.

Dar cine cine este în realitate imamul considerat a fi ”creierul” atentatului de la Barcelona?  Presa europeană găsește legături cu totul surprinzătoare.

În Franța, Le Nouvel Observateur merge pe urmele sale la Ripoll, un mic oraș  din Pirineii Catalani, unde acest imam marocan a locuit timp de doi ani.

Dar de marțea trecută, el a dispărut. Poliția a indicat posibilitatea ca el să fi murit în explozia de miercuri seara din Alcanar.

Ziarul „El Mundo“, citează surse anti-teroriste potrivit cărora, pe vremea când se afla în închisoare, Abdelbaki Es Satty a stabilit o prietenie specială cu Rashid Aglif, zis Iepurele, condamnat la o detenție de 18 ani, pentru participarea la atacul jihadist din 11 martie 2004, care a dus la uciderea a 191 de persoane într-o gară din Madrid.

Potrivit „El Mundo“, imamul fusese reținut pentru trafic de droguri.  Iar „El Pais“, scrie că anchetatorii sunt în căutarea „relațiilor internaționale“ pe care imamul le avea, începând cu Belgia și Franța.

Dar ce căuta imamul în Belgia, și mai precis, în suburbia bruxeleză Vilvoorde? Iată întrebarea pe care și-o pun mai multe publicații belgiene. 

Het Nieuwsblad crede că se stabilește încă o legătură între Belgia și un atac comis în străinătate:

Vilvoorde, nu este cu siguranță „cel mai popular loc din Belgia, pe care l-ar căuta căuta pe Google cineva dintr-un sat din munții spanioli înainte de a veni în această țară.

Căutările preferate sunt Capitala. Sau Antwerp. Sau Liège. Oricum, ceva de genul acesta. Dar nu Vilvoorde. Desigur, în cazul în care nu-i cunoașteți reputația de cuib de jihadiști, unde imamul ar putea să se bazeze pe o rețea solidă de contacte”.

Dar ziarul belgian pune în cauză și autoritățile din Catalonia, care, contactate de poliția belgiană în timpul șederii imamului în suburbia bruxeleză, ar fi spus că „nu au informații relevante “ despre acesta.

Încheiem cu atacul din orașul finlandez Turku, mai precis cu două comentarii preluate de Eurotopics.

Ziarul Etelä-Suomen Sanomat crede că atacul a arătat atât partea luminoasă cât și pe cea întunecată a societății finlandeze: "În Turku, mai mulți martori au încercat să împiedice actul terorist, fără a le păsa prea mult de propria siguranță. Faptul că printre acești oameni se aflau și imigranți este o mărturie a spectrului larg al societății finlandeze. Pe de altă parte, pe rețele sociale, atacul nu a unit oamenii, ci a divizat o parte din populație în două grupuri care și-au exprimat părerea în forme agresive: cei anti-imigranți și cei pro-imigranți. Aceste două grupuri extreme au multe de învățat", conchide ziarul finlandez.

O altă publicație din această țară, Savon Savomat, avertizează:

"Reacțiiile de ură nu vor face decât jocul teroriștilor. Deja vineri, rețele sociale erau pline de comentarii mustind de ură, nu doar la adresa teroriștilor, ci și a politicienilor finlandezi. Însă ar fi o mare greșeală să-i vezi pe toți solicitanții de azil drept teroriști.  În același timp, însă, trebuie să recunoaștem că printre ei pot fi și teroriști. ... Oamenii ar face bine să aibă încredere în autorități".

 
Revista presei internaționale din 22 august 2017