”În noul Bundestag vor intra şapte partide în loc de cinci. Concurenţa politică a devenit mult mai puternică. Prin scorul înregistrat, formaţiunea Alternativa pentru Germania (AfD) devine cea de-a treia putere în Bundestag. Un cutremur politic este, totuşi, exclus. Succesul populiştilor din AfD era de aşteptat, înfrângerea social-democraţilor - de asemenea. Ca variantă de guvernare rămâne o alianţă formată din Uniunea conservatoare (negru), liberali (galben) şi ecologişti (verde). O constelaţie nouă-nouţă în jurul căreia se vor purta negocieri îndelungate”, scrie DW.
Iar în legătură cu această posibilă coaliție, tabloidul Bild titrează: ”Și acum vine… Jamaica!” – cu referire la cele trei culori, negru, galben și verde, care se regăsesc și pe steagul insulei din Caraibe.
Ediția electronică a revistei Focus titrează la rându-i: ”Marea coaliție s-a prăbușit. SPD intră în opoziție”.
Pentru Der Spiegel, votul marchează o schimbare semnificativă a politicii germane, odată ce AfD a devenit primul partid de dreapta care a câștigat locuri în parlamentul federal. Partidul va trimite aproape 90 de deputați în Bundestag.
Și este aproape sigur că acești deputați vor schimba cultura dezbaterii în Bundestag. Deputați precum Alexander Gauland, cunoscut pentru comentariile sale rasiste, sau Jens Maier, un istoric revizionist de extremă dreapta, vor schimba cu siguranță retorica în ceea ce a fost pentru mult timp o adunare moderată. Unul dintre lucrurile esențiale de urmărit în viitorul parlament va fi modul în care celelalte partide vor înțelege să reacționeze.
Le Monde observă că formarea unei coaliții pentru cel de-al patrulea mandat al cancelarei Merkel pare complexă. Iar intrarea în Parlament a extremei drepte este, pentru ea, o "nouă provocare".
Este acest rezultat o victorie sau o înfrângere pentru Angela Merkel? Se întreabă le Monde. Iar corespondentul la Berlin al ziarului dă răspunsul: ”Ambele. O victorie, pentru că nici o coaliție nu este posibilă fără CDU / CSU. Dar această victorie este relativă, deoarece creștin-democrații au pierdut multe voturi. AfD (Alternativa pentru Germania) și-a făcut o intrare în forță în Bundestag . Iar aceasta va rămâne, de asemenea, una dintre moștenirile lui Merkel”.
Și Le Figaro se situează cam pe aceleași coordonate atunci când titrează: ”Angela Merkel, victorie cu parfum de înfrângere”.
Cu un scor între 32,7% și 33,3%, conform estimărilor, CDU / CSU înregistrează cel mai prost scor obținut vreodată de familia creștin-democrată germană.
Până acum, cea mai slabă performanță fusese în 2009 - 33,8%. Prin urmare, Angela Merkel a ratat în mare măsură obiectivul pe care partidul și l-a stabilit, și anume cel puțin 40%.
Merkel spera la un rezultat mai bun, titrează și ziarul Libération.
Cotidianul cu profil economic Les Echos spune că scorul modest obținut de formațiunea câștigătoare, precum și accederea în Bundestag a extremei drepte vor alimenta probabil critica politicii centriste din cadrul CDU și CSU. Acest lucru va complica, de asemenea, serios formarea viitoarei coaliții majoritare, într-un Parlament și așa fragmentat.
Cancelarul este prima victimă a ascensiunii AfD, care a mizat pe sloganul „Merkel trebuie să plece“ .
Nemulțumirea pare însă și mai mare. Pentru prima dată, o majoritate restrânsă de germani crede că „doisprezece ani ca șef al cancelariei reprezintă prea mult”.
Pentru Washington Post, rezultatele reprezintă o confirmare a accentului pus de Merkel pe stabilitatea și prosperitatea economică a Germaniei într-o perioadă cu adevărat revoluționară în multe alte părți ale lumii.
Dar creșterea sprijinului pentru extrema dreaptă reflectă resentimentele persistente dintre o parte semnificativă a electoratului din Germania față de decizia lui Merkel din 2015 de a primi mai mult de un milion de solicitanți de azil, în contextul crizei europene a refugiaților.
Financial Times avertizează că naționaliștii sunt gata să injecteze conflictul în tradiția de consens a Bundestagului:
Succesul AfD a venit ca un șoc pentru cei care credeau că ororile trecutului nazist al Germaniei au imunizat țara în fața naționalismului dur.
Există temeri că AfD ar putea introduce un ton radical, care nu a mai fost văzut în parlamentul Germaniei din anii 1930. Lista AFD include ideologi duri de dreapta, adepți ai teoriilor conspirației și politicieni care au legături strânse cu organizațiile extremiste și grupurile neonaziste, scrie FT.
"Naziștii în Reichstag", titrează cotidianul israelian Haarez. Alegerile de duminică vor aduce în parlament zeci de reprezentanți ultranaționaliști care îi cheamă pe nemți să se descotorosească de sentimentul vinovăției pentru crimele naziștilor.
Revista Presei
Presa Românească
Top articole
