Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Putem vorbi despre negocieri de succes în dosarul Brexit?

brexit.jpg

Un susținător al rămânerii UK în UE, după anunțarea rezultatelor referendumului pentru Brexit, mai 2016
Image source: 
REUTERS/Neil Hall

Pentru ziarul bruxellez Le Soir, britanicii au înțeles până la urmă că europenii nu puteau admite să lase mai mult în cadrul negocierilor.

Pentru că soarta cetățenilor, problema irlandeză și integritatea pieței unice, sunt principii esențiale. Pentru că în joc erau angajamentele față de proprii cetățeni sau propriile întreprinderi, și care sunt protejate de tratate. Din momentul în care Marea Britanie a decis să plece, puterea și greutatea ei în UE, cu care liderii de la Londra erau obișnuiți de mai bine de 40 de ani,  s-au redus la aproape zero", observă ziarul belgian.

Este o problemă de supraviețuire pentru conservatori, crede The Financial Times:

"Ei sunt obligați să obțină cel mai bun acord posibil cu UE. Sondajele arată că aceasta este voința unei părți în creștere a populației. Și ar putea chiar ajuta la vindecarea unor diviziuni interne. Dacă populiștii vor câștiga jocul, toată lumea va pierde".

Publicația europeană Politico este de părere că Germania câștigă într-un punct esențial din negocierile pentru Brexit:

La prima vedere, Germania nu pare a avea prea multe de câștigat din Brexit. E adevărat că orașul Frankfurt ar putea beneficia ca urmare a mutării operațiunilor unor bănci, însă există și perspectiva incertă pentru exportatorii germani. În plus, Germania va pierde contribuția Regatului Unit la bugetul european. După cum, o pierdere va fi și viziunea globală a Marii Britanii.

Dar există o zonă în care Germania câștigă: migrația.
Până acum, Germania nu a fost tocmai un magnet pentru imigranții calificați, așa cum au fost Canada sau Regatul Unit.
Având în vedere că li s-a refuzat șansa de a-și exprima opinia în referendumul pentru Brexit, mulți tineri calificați din UE care se află în Regatul Unit – precum și cei care ar fi avut de gând să meargă în Marea Britanie - ar putea alege acum să-și schimbe opțiunea. Germania ar face bine să-i primească cu brațele deschise
”, scrie Politico.

 

Ierusalimul, capitală a Israelului - iată o decizie care ar putea fi mai atent cântărită decât s-ar părea. Este concluzia unei analize a revistei franceze Le Nouvel Observateur:

Recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului este una dintre consecințele alianței contra naturii dintre Donald Trump, prințul saudit Bin Salman și premierul israelian Beniamin Netanyahu.

Arabia Saudită este aliatul Statelor Unite, inamicul comun fiind Iranul. Unii diplomați spun că monarhia saudită ar vrea să facă din Abu Dis, o suburbie a Ierusalimului de Est, situată dincolo de zidul de separare, capitala unui viitor stat palestinian.

Oricum, de la războiul civil sirian și conflictul irakian, problema palestiniană nu mai reprezintă preocuparea majoră a țărilor sunnite, obsedate de succesele teritoriale și de proiectele hegemonice ale Iranului.

Aici, ele sunt aliate cu Israelul, pentru că au un inamic comun. Și tocmai aici ar putea fi cheia unor negocieri în problema palestiniană. E un pariu riscant. Dar poate fi, la o privire mult mai atentă, ceea ce-și dorește Donald Trump”, scrie revista franceză.

Referindu-se la turneul european al premieruui Netanyahu cotidianul israelian Jerusalem Post consideră că "Voci influente ale Uniunii Europene cred că decizia lui Trump este o oportunitate pentru Europa de a conferi o alternativă și de a-și iniția propriul plan de pace, revigorând inițiativa franceză care rămăsese literă moartă după ce, anul trecut, președinții Francois Hollande și Barack Obama și-au încheiat mandatele”.

Însă provocarea este reprezentată chiar de lipsa de unitate a europenilor, explică Der Spiegel. Ungaria și Republica Cehă  sunt voci divergente, mai favorabile Israelului.

În Italia, Corriere della Sera reamintește că "Toate încercările de împărțire a Ierusalimului au eșuat. Au fost tot atâtea eșecuri ale diplomației și, mai mult, ale unei politici bazate pe măsurători și calcule. De fapt, nu e vorba de a împărți Ierusalimul, ci de a-l uni. Ierusalimul poate deveni tocmai un model suprastatal și un incubator al unor relații luminate între popoare", crede ziarul italian.

 

După o întrerupere de treizeci și cinci de ani, Arabia Saudită permite din nou funcționarea cinematografelor – un nou pas în seria de reforme inițiate de prințul Bin Salman.

După cum arată revista franceză Le Point, sălile de cinema se vor redeschide la începutul anului 2018, în ciuda opoziției cercurilor ultraconservatoare care le văd ca pe niște locuri ale "depravării", deoarece ar promova apropierea dintre sexe.

Chiar dacă sălile de proiecție au fost interzise, ​​cinematografia saudită începe să fie recunoscută pe plan internațional. Comedia romantică ”Barakah se întâlnește cu Barakah”, a cineastului Mahmoud Sabbagh a fost proiectată la Berlinală, în timp ce producția ”Wadjda”, semnată de Haifaa Al-Mansour, a fost în 2013, primul film saudit în competiția Premiului Oscar pentru cel mai bun film străin.

New Tork Times precizează însă că repertoriul sălilor de cinema  va fi supus cenzurii bazate pe politica mediatică saudită, astfel încât filmele să nu contravină legilor Shariah și valorilor etice ale regatului.

De asemenea, este neclar modul în care vor fi configurate sălile, într-un regat conservator, bazat pe segregarea de gen în majoritatea sferelor vieții.

New York Times reamintește că Arabia Saudită a început să închidă cinematografele la scurt timp după ce a adoptat standarde religioase ultraconservatoare, în 1979. Clericii radicali au denunțat filmele occidentale și chiar filme produse în Egipt, ca fiind contrare învățăturilor islamului.

Absența cinematografelor a coincis însă cu progresele tehnologice, care le-au permis locuitorilor regatului să vizioneze filme online sau prin prin satelit.

Revista presei internaționale din 12 decembrie 2017
309