Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Acțiunea climatică: ”mustrarea” lui Macron pentru Donald Trump

macron_clima.jpg

Președintele Macron în timpul lucrărilor «One Planet Summit» de la Paris, 12 decembrie 2017
Image source: 
REUTERS/Etienne Laurent/Pool

Optsprezece oameni de știință din domeniul climei, dintre care 13 care lucrau în Statele Unite, au devenit, începând de luni, primii beneficiari ai granturilor de cercetare legate de proiectul "Make Our Planet Great Again" al președintelui Emmanuel Macron. Presa remarcă semnificațiile gestului președintelui francez.

După cum arată pagina de internet a postului tv France 24, proiectele au fost selectate după standarde foarte ridicate dintr-un total de peste 1.800 de cereri, dintre care peste 1.100 au provenit din SUA. O a doua rundă de laureați va fi anunțată în cursul primăverii anului 2018.

În total, vor fi înmânate 50 de burse de cercetare, care vor dura cel puțin trei ani și vor fi între 1 milion și 1,5 milioane euro fiecare.

Iar câștigătorii se vor stabili în Franța în următoarele câteva luni.
Aici – spune France 24 - oamenii de știință vor efectua cercetări pe o gamă largă de subiecte, inclusiv despre modul în care încălzirea globală influențează catastrofe naturale, comerțul global sau sănătatea oamenilor.

Inițiativa lui Macron este o mustrare directă la adresa deciziei din iunie a președintelui american Donald Trump de a-și scoate țara din acordul privind schimbările climatice de la Paris din 2015”, continuă France24.

În Statele Unite, Washington Post comentează că un gest ce părea inițial o încercare a președintelui Trump de a-l pune într-o poziție incomodă pe Emmanuel Macron s-a transformat într-un într-un plan concret al acestuia din urmă.

Mai întâi, administrația Trump a propus reducerea bugetelor federale consacrate cercetării științifice și apoi, la 1 iunie, a scos Statele Unite din acordul privind clima de la Paris.

Macron, a apelat atunci la rețelele sociale și, într-o engleză perfectă, a oferit burse de cercetare oamenilor de știință americani îngrijorați de climatul politic din țara lor și de încălzirea globală.

Macron le-a cerut oamenilor de știință, inginerilor și antreprenorilor să vadă în Franța o "a doua patrie", mai scrie WP.

 

Decizia președintelui Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului a avut ca efect imediat și creșterea numărului atacurilor antisemite, arată revista americană Newsweek.

Mai mult de zece persoane au fost acuzate de incidente legate de antisemitism în capitala germană, Berlin, unde au ars steaguri israeliene, într-o așa-numită zi a furiei, împotriva deciziei președintelui Donald Trump de a declara Ierusalimul capitală a Israelului.

Oamenii care promovează acțiuni împotriva evreilor sau a Israelului atacă, de asemenea, constituția germană, a declarat presei ministrul german de externe, Sigmar Gabriel.

"Orice act de antisemitism este un atac asupra tuturor. Antisemitismul nu trebuie să-și aibă vreodată un loc în societate", a spus Gabriel.

Antisemitismul și discursul urii sunt infracțiuni considerate drept foarte grave în Germania din cauza rolului țării în moartea a aproximativ 6 milioane de evrei în timpul Holocaustului. Germania are legi stricte care interzic simbolurile naziste și ceea ce germanii numesc volksverhetzung, ceea ce s-ar putea traduce ca instigare a poporului la ură.

Gabriel a declarat că recunoaște dreptul oamenilor de a protesta împotriva deciziei lui Trump, dar promovarea urii împotriva evreilor sau  negarea dreptului la existență al Israelului nu vor fi tolerate.

Dar Gabriel însuși a fost acuzat că a depreciat importanța Holocaustului. În aprilie, el a scris un articol de opinie într-un ziar local, susținând că social-democrații, precum evreii, au fost victime ale nazismului.

Articolul a fost criticat pentru că făcea echivalențe false și compara soarta evreilor persecutați cu cea a membrilor unui grup politic.

"Oricine are minime cunoștințe despre Soluția Finală este conștient de faptul că soarta evreilor europeni sub naziști a fost diferită de oricare dintre celelalte categorii de victime ale naziștilor", a declarat Efraim Zuroff, istoric israelian născut în SUA, ziarului israelian Jerusalem Post.

Între timp, Departamentul de Stat a emis un avertisment de securitate pentru americanii care călătoresc în străinătate, iar din weekend s-a constatat o intensificare a atacurilor antisemite.

Trei persoane au fost arestate în Suedia pentru atacarea cu focuri de armă a unei sinagogi din orașul Gothenburg. A fost cel de-al doilea atac anti-evreiesc din Suedia în doar două zile și a avut loc pe fondul protestelor împotriva anunțului lui Trump despre Ierusalim.

Newsweek reamintește că Ierusalimul fusese conceput ca o capitală partajată, în cadrul soluției vizând două state, Israel și Palestina. Pentru mulți din Orientul Mijlociu, anunțul lui Trump a pus capăt oricărei șanse de încheiere a unui acord de pace, oferindu-i Israelului ceea ce-și dorea cel mai mult, fără a oferi la schimb niciun fel de concesii.

 

Explozia conductei de gaze din Austria ar putea avea consecințe grave asupra livrărilor către țările vecine din sud. Presa din regiune își exprimă deja temerea în acest sens.

Ziarul austriac Die Presse explică faptul că stația de Baumgarten  centralizează gazele provenite din Rusia și Norvegia. Și dacă, potrivit ziarului, distribuția gazului în Austria este încă asigurată, livrările "la sud și la sud-est ar putea fi întrerupte".

De fapt, "aproape 10% din cererea europeană de gaz trece prin această stație, și în special cererea italiană", scrie ziarul italian La Repubblica.

Totuși, livrările  către consumatorii italieni au fost asigurate, deoarece scăderea importurilor a fost asigurată prin utilizarea mai mare a rezervelor".

Acest accident ar putea avea consecințe grave asupra prețului gazelor care deja crescuse cu 50% în ultimele săptămâni, din cauza anticipărilor privind răcirea vremii.

Acum , "prețul a sărit cu până la 90%". Și, având în vedere temperaturile de iarnă și căderile de zăpadă din Italia din aceste zile, "nici nu putea fi mai rău", scrie La Reppublica.

Revista presei internaționale din 13 decembrie 2017
665