Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Angela Merkel va reuși! Ba nu! (Deutsche Welle)

dw.jpg

Image source: 
dw.com

Exercițiu jurnalistic interesant în publicația Deutsche Welle, la un an după celebra declarație a cancelarei Merkel referitoare la refugiați: ”Vom reuși”. Doi dintre comentatorii publicației au opinii opuse și le publică față în față.

Veți reuși, doamnă Merkel. Veți deuși chiar și dumneavoastră! scrie Dagmar Engel, redactor șef al DW TV.

În primul rând veţi reuşi să vă gândiţi din nou la această propoziţie istorică, chiar dacă toată lumea a avut ceva de scris sau de spus despre ea - inclusiv dumneavoastră.

De exemplu, am reușit să înregistrăm mai mult de un milion de refugiați, cu toate că, multe luni de zile, acest lucru a părut cu neputinţă. Am învățat însă că noi, germanii, ne-am supraevaluat talentul organizatoric. Dar, după haosul total din timpul iernii, Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați a revenit în forţă, cu mii de angajați noi, pentru a pune lucrurile în ordine. Până la sfârșitul anului acest lucru va reuşi, spune șeful instituţiei.

Cei mai mulţi dintre refugiaţi au putut să părăsească sălile de sport, fiind acum cazați la nivel local, în municipalități. În iulie s-a decis ca autorităţile locale să primească, de-a lungul a trei ani, șapte miliarde de euro în plus. Or, guvernul german a realizat în prima jumătate a anului 2016 un excedent bugetar de 18 miliarde. Iată, deci, că din punct de vedere economic sarcina este aparent facilă.

Cei mai mulţi dintre noi au reuşit să se despartă de ideea statului naţional etno-german, care oricum n-a fost decât o iluzie. Imigraţia, în diverse forme, a existat încă de la începuturile statului german.

Istoria va judeca politica germană privind refugiaţii. În acel moment se va spune că germanii au avut curajul de a ajuta oameni aflaţi în necaz - în pofida tuturor temerilor, a problemelor şi greutăţilor care le-au stat în cale. Germanii au profitat de un moment istoric şi, în 2015, au scris istorie. Da, au reuşit.

 

Există însă și abordarea opusă, potrivit căreia politica germană în domeniul refugiaților nu reprezintă deloc o reușită.

Într-adevăr, Alexander Kudascheff, redactorul șef al Deutsche Welle, spune clar: Nu vom reuși!

Nu vom reuşi pentru că, de fapt, nu ştim ce anume vrem să reuşim. Dorim să avem grijă de nişte oameni sau să îi integrăm imediat?

Nu-i putem izbăvi pentru că înţelegem problema doar din punct de vedere tehnic, în loc de a-i descifra rădăcinile culturale şi, prin urmare, de a accepta diferenţele. În schimb, noi credem că refugiaţii ne rezolvă problemele demografice.

Nu pricepem că imigranţii au o gândire mai conservatoare şi mai religioasă decât aceea care se regăseşte în societatea noastră modernă.

Nu, nu vom reuşi:

Pentru că integrarea va fi încercarea secolului şi va marca trei generații, iar noi închidem ochii în faţa acestei provocări.

Pentru că mulți imigranți din Siria sau Afganistan nu vor putea face faţă cerinţelor şi ritmului din Germania, o ţară cu o industrie extrem de dezvoltată.

Pentru că mulți imigranți nu pot şi nu ştiu suficiente lucruri, conform standardelor noastre.

Pentru că "Vom reuşi!" este, în cel mai bun caz, un mod de a spune: sunt optimistă!

Pentru că optimismul nu face parte din trăsăturile noastre de bază, ci mai degrabă frica. Frica germană.

Pentru că, într-o bună zi, vom spune că am reuşit, chiar dacă am eşuat.

 

Presa din întreaga Europă comentează decizia Comisiei Europene de a obliga Grupul Apple să plătească 13 miliarde de euro impozit către Irlanda.  Unii jurnaliști consideră acest verdict ca o piatră de hotar pe drumul spre o mai mare justiție fiscală, alții îl văd ca un atac asupra competitivității europene.  Eurotopics a selectat opinii din presa europeană.

Cotidianul Tages-Anzeiger scrie că acum, "țările din Africa, statele din Orientul Mijlociu și India se pot baza pe decizia Comisiei Europene, câtă vreme și ele sunt lipsite de venituri fiscale, ca urmare a relocării Apple în Irlanda. Dar cea mai grav afectată este relația cu Statele Unite. Se pare că Departamentul Trezoreriei SUA a devenit purtătorul de cuvânt al unor grupuri mari și vrea să prevină orice armonizare internațională a taxelor corporatiste."

Ziarul slovac Pravda salută amenda aplicată Apple:

”Apple a profitat de ani de zile, compania a plătit impozit 0,005 la sută pe profitul său în 2014. Comisia are populația europeană de partea ei. "

UE se află la o răscruce în ceea ce privește politica fiscală, spune El Mundo:

"Cele 13 miliarde nu sunt doar o problemă între guvernul irlandez, Apple și Bruxelles. Într-o uniune economică precum cea a Europei, cazul privește și celelte state membre. Acest caz subliniază necesitatea de a promova în mod energic armonizarea impozitelor și a taxelor în Europa. Pentru că nu va exista nici un spațiu economic comun cât timp unele guverne aplică niveluri de impozitare scăzute, pentru a încuraja investițiile".

Acest caz pune la îndoială predictibilitatea Irlandei ca destinație de investitii, spune The Irish Times:

"Irlanda s-a prezentat întotdeauna ca un stat cu un sistem fiscal și cu o bază juridică clare. Dreaptă sau nu, această decizie va afecta reputația Irlandei. ... Guvernul poate argumenta că revizuirile legislației fiscale puse în aplicare în ultimii ani au eliminat unele avantaje fiscale controversate de care se bucura Apple. Dar, având în vedere importanța investițiilor străine directe guvernul nostru se vede obligat să facă apel la această decizie".

Pentru ziarul britanic The Daily Telegraph, decizia Comisiei este eronată și prezumțioasă:

"Tratamentul la care a fost supuse compania Apple și Irlanda, este o ilustrare a ceea ce este greșit în UE, atât economic, cât și politic. Din punct de vedere economic, companiile au posibilitatea să se mute în țările în care nu încearcă să stoarcă impozitul maxim posibil. Din punct de vedere politic, este un afront democratic: Comisia de la Bruxelles, nealeasă, se simte îndreptățită să impună guvernului irlandez creșterea unor taxe".