Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Intervenții armate pentru stoparea defrișărilor?

amazon_bun.jpg

Indieni Kayapo din pădurile amazoniene, în frunte cu liderul lor Raoni Metuktire, 2018
Image source: 
Facebook / Planète Amazone

Efectul Bolsonaro – iată cum numește revista franceză L'Express explozia cifrelor legate de defrișări, în ultimul an:Efectul Bolsonaro – iată cum numește revista franceză L'Express explozia cifrelor legate de defrișări, în ultimul an:

Tăierile de păduri în Brazilia au fost, în luna iulie, de aproape patru ori mai mari comparativ cu aceeași lună a anului 2018, potrivit cifrelor oficiale lansate marți. Aceasta confirmă o stare de lucruri îngrijorătoare, dar pusă mereu sub semnul întrebării de președintele de extremă dreaptă Jair Bolsonaro”.

În context, Agenția France Presse reamintește într-un documentar consacrat problemei amazoniene că
Guvernul Bolsonaro l-a demis recent pe directorul Institutului Național pentru Cercetări Spațiale, agenția guvernamentală responsabilă pentru măsurarea defrișărilor.  Directorul a fost acuzat că a furnizat cifre „mincoase” pentru a face „jocul ONG-urilor”.

Pentru șeful statului, un cunoscut climato-sceptic, datele care arată o creștere recentă a defrișărilor „nu corespund realității” și aduc „daune imaginii Braziliei”.

Și revista Foreign Policy se întreabă cine va salva pădurea amazoniană - și cum?

Iar revista ne propune următorul scenariu: ”Suntem în anul 2025.  Într-un discurs către națiune, președintele SUA, Gavin Newsom, anunță  că a dat Braziliei un ultimatum de o săptămână pentru a înceta activitățile de defrișare din pădurea amazoniană. În cazul în care Brazilia nu se conformează, a avertizat președintele, el va comanda un blocaj naval al porturilor braziliene și atacuri aeriene împotriva infrastructurii critice din această țară. Decizia președintelui vine în urma unui nou raport al Organizației Națiunilor Unite care catalogează efectele catastrofale ale distrugerii pădurii. ONU a avertizat asupra unui „punct de inflexiune” critic, care, dacă va fi atins, va declanșa o accelerare rapidă a încălzirii globale”.

Acesta, evident, este un scenariu - dar cât de departe s-ar putea ajunge pentru a preveni daunele ireversibile ale mediului? – se întreabă FP.  Revista pune problema dacă statele au dreptul - sau chiar obligația - să intervină pentru a împiedica producerea de daune ireversibile și, eventual, catastrofale pentru mediu?

Foreign Policy crede că este doar o chestiune de timp până când marile puteri vor încerca să oprească schimbările climatice prin orice mijloace .

 

Marea Britanie se va confrunta cu riscuri de securitate suplimentare în cazul producerii unui Brexit fără acord, avertizează responsabilii Scotland Yard. Și, după cum veți vedea, nu este deloc singurul domeniu asupra căruia planează incertitudini.

Cel care a lansat acest semnal de alarmă este chiar şeful Direcţiei antiterorism din cadrul Scotland Yard, relatează The Guardian, citat de Mediafax.

"Putem atenua unele riscuri, dar sistemele vor funcţiona mai lent. Actualele sisteme şi instrumente de securitate au fost dezvoltate la nivelul Uniunii Europene dintr-un motiv foarte bun. Sunt sisteme foarte bune, suntem conectaţi la baza de date biometrice. În cazul unui Brexit fără acord, vom pierde toate aceste lucruri şi va trebui să renegociem", a declarat Neil Basu.

Politico se întreabă la rândul său dacă nu cumva tocmai Brexitul va aduce marele moment al Reginei...

Ei bine, Brexit-ul a divizat într-atât societatea încât ar putea exista un singur mod de  clarifica lucrurile – să se facă apel la regină!

Nu, nu pentru a-i trimite pe politicieni în Turnul Londrei. Dacă, de exemplu, Boris Johnson ar pierde un vot de cenzură și ar refuza să plece, atunci regina ar putea, în teorie, să-l demită, spune David Howarth, profesor de drept și politici publice la Universitatea din Cambridge și fost parlamentar liberal-democrat. Ar fi prima dată când un monarh ar face un astfel de pas din 1834 - deși este foarte puțin probabil să se ajungă aici, după cum recunoaște și expertul citat.

Cu toate acestea, dacă Johnson ar pierde un vot de încredere,  și ar refuza să se supună, iar un alt grup din parlament ar reuși să strângă o majoritate în Camera Comunelor -  de exemplu, ca să întârzie Brexitul și să organizeze noi alegeri - atunci regina va trebui să invite liderul acestei facțiuni pentru a forma un guvern.

Un astfel de scenariu, deși ipotetic deocamdată, ar situa regina în centrul – deloc confortabil - al uneia dintre cele mai mari drame politice din domnia ei de 67 de ani, notează Politico.

BBC descoperă un alt domeniu în care Brexitul fără acord ar putea avea consecințe nefaste: prodigioasa industrie muzicală britanică.

Brexitul ridică îngrijorări cu privire posibilitățile muzicienilor de a se mișca liber – sigur, asta dacă dacă nu sunteți The Rolling Stones sau Beyonce.

Interpreții de muzică clasică se tem că lipsa unui acord ar putea însemna incertitudine cu privire la permisele de muncă, întârzieri la frontierele europene și complicații cu instrumentele care s-ar deplasa pe continent.

Un alt obstacol este legat de ceea ce este cunoscut sub numele de carnet, documentul care trebuie să însoțească fiecare instrument pe care muzicienii îl iau în Europa - pentru a demonstra că nu le tranzacționează la nivel internațional.

O problemă majoră ar putea fi și în legătură cu drepturile de proprietate intelectuală.

Înainte de a deveni prim-ministru, Boris Johnson și-a exprimat dezaprobarea față de noua directivă a drepturilor de autor a UE, care a făcut ca serviciile precum YouTube să fie responsabile dacă utilizatorii au încărcat materiale protejate, fără permisiune. Într-un tweet, Johnson a numit legea „teribilă pentru internet” și a spus că drepturile de autor sunt un domeniu în care Marea Britanie ar putea „prelua controlul”.
Poziția sa a dat deja multe motive de îngrijorare industriei muzicale, mai notează BBC.

Revista presei internaționale din 8 august 2019