Ar trebui să impozităm mai mult carnea?

„Politicile ar trebui să recompenseze IMM-urile, nu operațiunile industriale”, crede publicația Tagesschau. ”Fondurile ar trebui utilizate pentru subvenționarea unei agriculturi durabile. Azi, cu cât un operator are mai multe hectare, cu atât mai multe subvenții primește. Este un viciu al sistemului.... Ar trebui să se încurajeze mult mai mult în prezent o agricultură ecologică. Aceasta ar reduce producția de carne. Dacă cererea ar rămâne neschimbată, această carne ar fi mai scumpă, dar nu ar fi subvenționată din start. Este o schimbare necesară", crede publicația germană, citată de Eurotopics.

Tot în Germania, Deutsche Welle atrage atenția că orice schimbare în domeniu va fi dificilă:

”Germania este o ţară a cărnii, chiar dacă numărul vegetarienilor creşte continuu. Cu câţiva ani în urmă, ecologiştii au fost nevoiți să ia cu amar act de asta, când au propus, într-o campanie electorală, introducerea unei zile pe săptămână în care să nu se servească produse de carne în grădiniţe şi cantinele publice. O singură zi pe săptămână fără carne! Şi asta i-a costat pe ecologişti pierderea a nenumărate voturi. De atunci, ecologiştii s-au jurat că nu vor mai face această greşeală”.

În Franța, Libération este de părere că obiceiurile alimentare trebuie schimbate:

„Cu cât timpul trece, cu atât se acumulează mai multe rapoarte alarmiste și cu atât ne dăm seama că viitorul nostru depinde de o schimbare reală a societății. Nu este vorba doar de a lua bicicleta în loc de mașină sau trenul în loc de avion, ci de a ne regândi viața de zi cu zi în care mâncarea are un loc proeminent. Să acordăm prioritate lanțurilor scurte, să favorizăm legumele și fructele de sezon, pentru a ne reconecta cu anotimpurile și cu mediul, ceea ce nu ne poate face rău”.

Lobby-ul american al armelor a slăbit

Președintele Donald Trump a fost întâmpinat de protestatari în El Paso și Dayton, orașele care au fost, recent, teatre ale violențelor armate. Presa americană vorbește despre propunerea președintelui ca persoanele cu probleme psihice să nu poată deține arme. În timp ce același Donald Trump nu a spus nimic despre interzicerea armelor de asalt.

„Vizita lui Trump, cel mai polarizant președinte al timpurilor moderne, a agravat tensiunile, mai degrabă decât să unească orașele lovite”, notează The Atlantic.

Politico indică faptul că majoritatea republicanilor (55%) sunt acum în favoarea interzicerii armelor de asalt. Publicația reamintește că, în mod tradițional tocmai republicanii erau mult mai reticenți decât democrații în a sprijini măsurile restrictive referitoare la al doilea amendament.

Propunerea președintelui Trump, ca și verificarea antecedentelor la achiziționarea de arme sunt surprinzătoare și pentru The New York Times, știind că extrem de influenta Asociație Națională a Armelor i se opune.

Pe de altă parte, după cum remarcă USA Today  Asociația Națională a Armelor, organizația care reprezintă lobby-ul armelor din Statele Unite, nu a fost niciodată atât de slăbită pe cât  este în prezent. Ziarul vorbește despre criza fără precedent pe care o experimentează asociația de câteva luni, marcată de demisii în serie și de o scădere semnificativă a veniturilor sale.(Sursa: Courrier International)

Inegalitățile, o altă sursă a revoltei din Hong Kong

Protestele din Hong Kong nu sunt determinate doar de presiunea chineză asupra libertăților. Inegalitățile joacă, de asemenea, un rol important.

Hong Kong este unul dintre cele mai inegale teritorii din lume, scrie Le Figaro.

Este un oraș al magazinelor de lux strălucitoare, plin de zgârie-nori zgârie-nori și apartamente ultra-luxoase. Un centru financiar de top, cel mai scump oraș din lume pentru expatriați, precum și un plămân economic asiatic și cea mai scumpă piață imobiliară de pe planetă. Un oraș al tuturor superlativelor, Hong Kong este, de asemenea, potrivit Forbes, al doilea oraș din lume după numărul de miliardari, după New York.

Cu toate acestea, în spate este o altă realitate, mai puțin strălucitoare: cea a unei clase de mijloc aflată în pragul asfixierii. Veniturile nu au crescut, condițiile de locuit nu s-au îmbunătățit, timp de 30 de ani O situație care alimentează furia protestatarilor de pe străzile Perlei Orientului.

Hong Kong este al nouălea cel mai inegal teritoriu din lume, fiind depășit de Zambia, Haiti, Africa de Sud sau Lesotho, iar 20% din populație trăia sub pragul sărăciei în 2016. În același timp, venitul mediu lunar al celor mai bogați 10 la sută dintre locuitori a fost de 44 de ori mai mare decât al celor 10 % de la coda clasamentului.

Locuiești într-un apartament de 2 metri pătrați? Stai într-o locuință „capsulă”, cu tehnologie de ultimă generație - aer condiționat, Wi-Fi, televizor - dar fără ferestre? Dormi într-un "nano-apartament" format dintr-o veche conductă de canalizare municipală transformată în locuință? Toate aceste opțiuni sunt posibile în Hong Kong.

Pentru mulți, în orașul-stat cu mai mult de 7,4 milioane de oameni pe mai puțin de 1100 km2, una dintre cele mai mari densități de populație din lume, viața a devenit astăzi un iad, notează Le Figaro.