Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Luptă acerbă pentru CSM. O Justiţie divizată este mai uşor de cucerit (Evenimentul Zilei)

haineala.jpg

preşedintele CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală

Judecătorii, sub vechil (Jurnalul Naţional) - USL împarte prada clientelei de partid (Adevărul) - Băieţii de gaşcă (Gândul) - Cum vor evolua cele mai importante 50 de pieţe în 2013 (Ziarul Financiar) - 300 de lei, şpagă pentru o pungă de sânge într-un spital românesc (România Liberă)

Luptă acerbă pentru CSM. O Justiţie divizată este mai uşor de cucerit (Evenimentul Zilei)

Alegerile pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii au dus la împărţirea celor care compun sistemul judiciar. Divizarea nu este însă cea indusă în spaţiul public – procurori versus judecători -, ori, politic, băsişti contra uslişti, ci între cei care vor cu adevărat o Justiţie independentă, puternică, şi cei care vor să lase o poartă deschisă compromisului cu clasa politică.
Supărarea-i mare c-a ieşit un procuror şef al CSM. S-a pornit războiul, stârnit din puncte-cheie de interese. Se dau de ceasul morţii Uniunea Judecătorilor din România (circa 200 de membri) şi Asociaţia Magistraţilor din România a doamnei Costiniu. După indignarea pe facebook a unor membri CSM, Judecătoria Râmnicu-Vâlcea cere recuzarea lui Cristian Danileţ, fără o justificare întemeiată. Alina Ghica, fostul şef al CSM şi candidat pentru postul de vicepreşedinte, ca şi Dănileţ, spune că e o acţiune de intimidare.

Judecătorii, sub vechil (Jurnalul Naţional)

“După protestul hotărât al Uniunii Judecătorilor, se vădeşte, însă, că actualul text al Constituţiei trebuie revizuit cât mai atent, spre a nu mai lăsa portiţe unor acte şi intervenţii mirosind a discreţionarism. Personal, aş reitera ideea inoportunităţii ca şedinţele CSM să fi prezidate şi influenţate de o persoană care este inculpată într-un greu dosar de corupţie (preşedintele Traian Băsescu – n.red.). Dar, desigur, asta-i o chestiune care ţine de domeniul decenţei” scrie Petru Calapodescu.

USL împarte prada clientelei de partid (Adevărul)

Miza negocierilor: în jur de 60 de secretari de stat, 110 preşedinţi de agenţii, 42 de prefecţi, 160 de şefi în companii naţionale, peste 1.200 de directori în instituţii deconcentrate la nivel judeţean.
Împărţirea posturilor de secretari de stat provoacă deja controverse. Titularii ministerelor şi-ar dori să conducă instituţii monocolore, în care să instaleze secretari de stat din acelaşi partid.
Ideea nu este agreată de toţi liderii USL, ceea ce duce la conflicte.

Băieţii de gaşcă (Gândul)

Rodica Ciobanu  e de părere că “promovarea „băieţilor” în poziţii cheie este o manifestare de forţă a baroniilor de partid. Ei îşi întăresc, în primul rând, autoritatea  asupra găştii şi puterea în interiorul partidului, asigurându-şi supravieţuirea şi un scaun dedicat la masa deciziilor politice, indiferent de cine conduce formaţiunea. De aceea, preşedinţii se schimbă, dar ce mai mulţi dintre ei nu. În al doilea rând, îşi deschid un cont direct la resursule statului, un director într-un minister sau într-o companie, un secretar de stat „de gaşcă” fiind, din punct de vedere practic, mai utili decât un ministru, de  care trag toţi”.

Cum vor evolua cele mai importante 50 de pieţe în 2013 (Ziarul Financiar)

27 din cele 50 de pieţe analizate de ZF ar putea înregistra creşteri anul acesta, cele mai optimiste estimări fiind cele din industria componentelor auto care se bazează pe noi investiţii, metalurgie neferoasă şi resurse umane.
Cum predicţia pentru niciun domeniu nu trece de 11%, se poate spune că un optimism precaut revine în economie după mai mulţi ani de scăderi, însă 2013 rămâne dificil pentru alte 18 domenii unde se lucrează cu un scenariu de stagnare.
Pentru domenii precum energia, construcţiile sau industria auto, anul acesta ar putea să fie anul zero.
Cea mai sumbră estimare vine din sectorul mezelurilor, acolo unde se aşteaptă o scădere de până la 15% şi unde mare parte dintre producători sunt la limita profitabilităţii sau pe pierdere.

300 de lei, şpagă pentru o pungă de sânge într-un spital românesc (România Liberă)

Reporterii Rl au aflat care este calea cea mai scurtă prin care un pacient poate urca pe listele de aşteptare din centrele de transfuzii.
Ministerul Sănătăţii spune că o explicaţie pentru criza sângelui o reprezintă faptul că doar 1% din populaţia României donează sânge, iar stocurile existente acoperă doar jumătate din necesar. Lucrurile sunt mai complicate în cazul în care bolnavul are o grupă de sânge rară. Pentru mulţi dintre aceştia, ultima soluţie pentru a obţine o unitate de sânge, este aceea de a oferi şpagă cadrelor medicale de la centrele de transfuzii.

 
Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu