Salvarea era în hangar (Ştirile ProTV)

Tragedie aviatică lângă Cluj. Jurnalul Naţional anunţă că răniţii au fost transportaţi de săteni pe braţe. Pilotul Adrian Iovan şi un medic rezident au încetat din viaţă. Copilotul avionului, în stare critică. Trei medici, în stare medie spre gravă, cu fracturi multiple, potrivit SMURD. Informaţiile constituie un prim bilanţ al stării supravieţuitorilor din accidentul aviatic de luni după-amiază,
În condiţiile în care avionul a aterizat forţat în jurul orei 16.00, iar primii salvatori - pădurari şi localnici, au ajuns la epavă cu aproximativ 6 ore mai târziu, Gândul ridică o întrebare: De ce autorităţile au reuşit să ajungă la epavă de abia după şase ore? Oficialii ISU au explicat că nu a fost posibilă localizarea exactă prin GPS a avionului, în ciuda faptului că unul dintre medici a avut permanent un telefon mobil funcţional la dispoziţie. Echipa medicală care se afla la bordul aeronavei care a aterizat forţat în zona Pasului Ursoaia era condusă de medicul Radu Zamfir de la Spitalul de Urgenţă Fundeni. Alături de el se mai aflau dr. Valentin Calu de la Spitalul de Urgenţă Elias, medicul Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi dr. Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş. Aceştia sunt 4 dintre cei 35 de medici coordonatori de transplant intraspitaliceşti existenţi în România care au primit misiunea de a ajunge la Oradea, unde erau aşteptaţi să preia ficatul, rinichii şi corneele unei donatoare aflate în moarte cerebrală, mai notează Gandul.
Despre accidentul de la Cluj scrie şi Evenimentul Zilei. Medicii care pleacă în miez de noapte pentru a preleva organe şi a salva astfel viaţa unor pacienţi îşi riscă, aproape de fiecare dată, propria viaţă zburând cu aparate vechi de aproape jumătate de secol. Flotila folosită de Agenţia Naţională de Transplat este depăşită de mult în condiţiile în care anul trecut au efectuat de trei ori mai multe zboruri pentru prelevarea de organe. Spre exemplu, aparatul de tip BN2, implicat în accidentul de ieri, a depăşit 45 de ani.
Potrivit ProTv, Salvarea era în hangar. Doctorii încă folosesc "conserve zburătoare" pentru transportul organelor, în timp ce aeronava de 1 mil euro le este interzisă. E vorba de un aparat de zbor performant şi ultra-rapid, utilat pentru transporturi umanitare. Aeronava americană de 1 milion de euro a fost cumpărată prin contribuţia publică a românilor şi până acum a fost folosită exclusiv de echipajele SMURD pentru transportul pacienţilor. Deşi secretarul de stat Raed Arafat spunea încă din iulie anul trecut că acest avion american va stă şi la dispoziţia echipelor de prelevare, acest lucru nu s-a întâmplat.

Evenimentul Zilei publică Planul secret prin care USL vrea să facă pe plac FMI. Fondul cere Guvernului să facă rost de 600 de milioane de lei. Cel mai probabil, Executivul va amâna cheltuielile cu investiţiile. Misiunea FMI, condusă de Andrea Schaechter, vine mâine la Bucureşti pentru a doua evaluare a acordului cu România.
Ce resurse are Guvernul pentru a stimula consumul? România Liberă consideră că spaţiul redus de manevră al Executivului se poate reflecta în ajustări ale CAS şi TVA, noi garanţii de stat la împrumuturi, scutiri la profitul reinvestit.
În condiţiile în care ponderea consumului în PIB este de aproape 80%, nu poţi avea creştere economică fără o dinamică pozitivă a consumului. Problema este că anul trecut Guvernul a crescut salariile bugetarilor cu 15%, pensiile cu 4%, salariul minim cu 15%, venitul minim garantat cu 8% şi, cu toate astea, consumul populaţiei a stagnat.

Deveselu: cum aşteaptă oltenii banii lui Obama. Reporterii Adevărul au fost acolo la trei luni de la inaugurarea oficială a lucrărilor de reamenajare a bazei militare americane din comuna Deveselu, judeţul Olt, unde urmează a fi instalat un avansat sistem de apărare împotriva rachetelor balistice, localnicii încă îi aşteaptă pe americani. Până acum nu au dat nas în nas cu soldaţii Unchiului Sam, dar primele semne ale schimbării se văd peste tot: în comună s-a introdus reţea de apă şi canalizare, urmează gazele naturale. Comuna Deveselu şi cele aproape 950 de familii ale sale îşi continuă viaţa în tihnă, fără să dea o atenţie prea mare asupra faptului că au devenit centrul atenţiei încă de la anunţul transformării fostei baze militare aviatice de la marginea localităţii, într-un get-beget americană.