Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Eroii de la Victoria (Gândul)

De la zăpezile lui Ceauşescu…la Codul Roşu al lui Ponta (Evenimentul Zilei) - Reportaj din troienele României. „Am crezut că mor sub trei metri de zăpadă!”  (Adevărul) - De ce NU se închid şcolile iarna la Cercul Polar (România Liberă)

De la zăpezile lui Ceauşescu…la Codul Roşu al lui Ponta (Evenimentul Zilei)
Prima zăpadă a iernii a fost denumită de Victor Ponta un dezastru natural incontrolabil. Marian Oprişan, baronul PSD de Vrancea, este omul care l-a împins pe premier să declare "Codul Roşu". Atenţionarea meteo (cea mai gravă pe scara definită de ANM în 2005) se aplică doar în cazul unor dezastre naturale (avalanşă, inundaţie). Condiţiile meteo din weekend nu erau nici pentru o atenţionare portocalie. Au fost temperaturi de minus 13 grade Celsius şi un strat de omăt de 20 cm, viscolit de un vânt de 90 km/h.
În ultimii ani, contractele privind deszăpezirea drumurilor din judeţele din estul ţării sunt câştigate de aceleaşi firme. Unele societăţi au avut acţionari lideri PSD, altele sunt apropiate acestora prin diverse verigi.
Pe vremea lui Ceauşescu, iarna, maşinile nu mai circulau după ce cădea "un deget"de zăpadă. Toate utilajele curăţau drumurile pe unde mergea el. Sub ferestrele biroului său zăpada era îndepărtată dintre pietrele cubice cu periuţe.
Cât pierd transportatorii din cauza viscolului (Gândul)
Marfă în valoare de aproape două milioane de euro stă blocată în judeţul Bacău, unde aproximativ 200 de TIR-uri aşteaptă ca restricţiile de circulaţie să fie ridicate, a precizat Augustin Hagiu, consultant în transporturi, luni, la Gândul LIVE. Dacă intervenţia autorităţilor va fi în continuare la fel de "modestă", finele săptămânii ar putea găsi magazinele cu rafturile goale, avertizează consultantul.
Despre Eroii de la Victoria scrie în editorialul Gândul Rodica Ciobanu. Mai exact despre şedinţa de Guvern care s-a ţinut în direct la televizor. Desigur, putea proceda ca până acum – zece minute live şi restul cu uşile închise. Miniştrii şi, mai ales, primul ministru au putut fi urmăriţi în exerciţiul funcţiunii, pe parcursul unei piese într-un act, încheiate apoteotic cu îndemnul repetat de premier: „Şi, acum, la treabă! ”. Acest mic spectacol guvernamental, cu actori şi partituri bine definite s-a jucat cu uşile larg deschise spre a şterge din memoria publicului prestaţia revoltătoare a autorităţilor în cazul tragediei aviatice din Apuseni. Atunci, instituţiile care ar fi trebuit să salveze vieţi acţionau haotic şi nu comunicau, astăzi se sincronizează, sub cea mai înaltă comandă din Executiv.
Să mai spună cineva că Guvernul Ponta nu ştie să gestioneze dezastrele! Se descurcă şi chiar îi plac, dacă sunt anunţate, precum viscolul, cu trei zile înainte.
Reportaj din troienele României. „Am crezut că mor sub trei metri de zăpadă!”  (Adevărul)
Nămeţi mai mari decât casele, pluguri scoase în drum, în chip de freze, mii de oameni izolaţi de civilizaţie şi săteni care luptă, zi şi noapte, cu lopeţile împotriva viscolului. Aşa arată România, după ultimele zile de ninsori care par că nu se mai termină.
De ce NU se închid şcolile iarna la Cercul Polar (România Liberă)
Ţara din nordul Europei a construit unităţi de învăţământ în fiecare localitate, oricât de mică, iar deszăpezirea oraşelor este impecabilă.

Justiţia a vorbit! (Gazeta Sporturilor)
După 36 de termene de judecată, Monica Iacob Ridzi a primit sentinţa în procesul "2 Mai - Ridzi". Fostul ministru al sportului a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare de completul de 3 judecători. Toţi cei 12 inculpaţi au fost condamnaţi, 3 cu executare, 9 cu suspendare. Cercetarea în cazul lui Ridzi a fost declanşată în urma anchetei publicate de Gazeta Sporturilor în iunie 2009. Atunci, festivităţile organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului cu ocazia Zilei Tinteretului, care au avut un buget de circa 660.000 de euro, au fost încredinţate unor companii private, fără licitaţie.
Prima reacţie a Monicăi Ridzi, postată pe blog, după decizia de ieri: "Nu e legal ce a făcut instanţa!". Sentinţa  nu este definitivă, mai există o cale de atac, recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în complet de 5 judecători.
 

Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu