Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Suntem puţini, dar ne înmulţim la alegeri (Jurnalul Naţional)

Cât de utilă le va fi cetăţenilor „greva cetăţenească“? (România Liberă) - Halucinanta poveste a concedierii a 4.000 de asistente din spitalele de stat (Evenimentul Zilei) - Românii dau peste 60% din bani pe mâncare, utilităţi şi carburant. Nu mai au decât 4% pentru sănătate şi educaţie (Ziarul Financiar)

Suntem puţini, dar ne înmulţim la alegeri (Jurnalul Naţional)

Deşi populaţia României scade constant după 1990 încoace, numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale rămâne aceleaşi, cu diferenţe nesemnificative de la un scrutin la altul. Iar “plusurile” din statistici privind populaţia cu drept de vot au ieşit la iveală acum doi ani, cu prilejul referendumului de demitere din funcţie a preşedintelui Băsescu. De atunci, au trecut doi ani, s-a finalizat un recensământ, însă modificările aşteptate în datele statistice sunt infime, la nivelul unei marje de eroare.

Cât de utilă le va fi cetăţenilor „greva cetăţenească“? (România Liberă)

O mișcare influentă în mediul on-line, formată în timpul protestelor împotriva pro­iectului Roșia Montană, încurajează fenomenul boicotului și invită românii care nu se simt reprezentați să nu voteze și să protesteze pe 25 mai în stradă. „Vrem o Europă în care să avem cu cine vota. Pe 25 mai, noi votăm în stradă”, scrie pe pagina de Facebook a mișcării. Cum legitimitatea democratică a unor alegeri depinde de participarea cetățenilor la vot, subiectul a stârnit polemici între tabăra românilor cu viziuni pragmatice, care pledează pentru alegerea răului cel mai mic și participarea la vot, și cea a idealiștilor dezamăgiți, care refuză să-și mai ­exercite acest drept și vor să pună presiune în stradă pe politicieni. Obiectiv vorbind, o prezență mică la vot avantajează partidele mari, care au electorat captiv. Dacă majoritatea românilor informați ar refuza să mai voteze, atunci numai mașinațiunile de partid ar decide scorul alegerilor.

Halucinanta poveste a concedierii a 4.000 de asistente din spitalele de stat (Evenimentul Zilei)

O lege recentă trimite acasă mii de angajate din sistemul sanitar de stat în condițiile în care criza de personal este la apogeu. În consecință, managerii din toată țara s-au pus pe disponibilizări.
Ministerul Sănătăţii vrea să dreagă busuciocul "în ceasul al 12-lea". Adoptată în aprilie 2014, legea care trimite la pensie 4.000 de asistente şi moaşe din sistemul sanitar a creat debandadă în spitale: unele angajate au fost deja pensionate, altele sunt în aşteptare. Legea a fost dublată, ieri, de o altă ordonanţă care permite păstrarea lor în funcţie, dar care se bate cap în cap cu legea de luna trecută.

Românii dau peste 60% din bani pe mâncare, utilităţi şi carburant. Nu mai au decât 4% pentru sănătate şi educaţie (Ziarul Financiar)

Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextual în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mânăncă peste 60% din banii populaţiei.
Deşi costul cu utilităţile şi preţul alimentelor au crescut continuu în ultimii ani, salariul nu a reuşit să ţină pasul cu aceste majorări. Salariul mediu net în România este de circa 350 euro, faţă de 500 euro în Ungaria, 650 de euro în Polonia, cea mai dezvoltată economie din Europa Centrală şi de Est şi 2.500 euro în Germania, cea mai puternică economie de pe bătrânul continent.

Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu