Responsabilitatea secretului: Băsescu și ofițerul acoperit (România Liberă)

Circul intern românesc n-a tulburat negocierile la Bruxelles (Jurnalul Naţional)

Noul comisar european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, a declarat că este gata să-şi asume această responsabilitate.
"Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiţii din Europa şi mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând, încă o dată, încrederea de care se bucură ţara noastră la Bruxelles", a scris Corina Creţu pe pagina personală de Facebook.
De partea sa, premierul Victor Ponta a salutat faptul că România a primit un portofoliu extrem de important în Comisia Europeană - cel al politicilor regionale - ceea ce reprezintă "un succes" şi arată că ţara noastră contează în plan european.
Şi preşedintele PNL, Klaus Iohannis, consideră că "portofoliul bun pe care îl primeşte România, este o recunoaştere a României. Este un rezultat cu care putem să mergem bine înainte", a afirmat Iohannis.

Cu un comisar responsabil de fondurile europene, suntem condamnaţi să luăm 100% din banii UE (Ziarul Financiar)

Politica Regională este cel mai bine finanţat domeniu după agricultură, având 351,8 miliarde de euro între 2014 şi 2020. România primeşte între 2014 şi 2020 în jur de 10 miliarde de euro din fondurile ce vor fi administrate de comisarul din România. Prin politicile regionale, Comisia vizează reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale semnifi­cative care există încă între regiunile Europei, cele mai sărace fiind în România (şapte din cele opt regiuni ale României se află între cele mai sărace 20 de regiuni din UE).

Responsabilitatea secretului: Băsescu și ofițerul acoperit (România Liberă)

În România, serviciile secrete își pot infiltra oamenii la cel mai înalt nivel al politicii?  se întreabă în editorialul ziarului jurnalista Sabina Fati. Traian Băsescu spune aproape explicit acest lucru atunci când vorbește despre pericolul ca viitorul președinte să fie nevoit să răspundă la „două butoane“, unul al funcției pe care o va deține și celălalt controlat de o structură de informații. Peste tot în lume serviciile secrete își infiltrează oamenii în diverse structuri. Dar ce se întâmplă cu cei care au lucrat pentru asemenea structuri ca ofițeri acoperiți până la un moment dat și apoi au trecut în rezervă? Pot ei să-și treacă în curriculum vitae această experiență? Sau contractul cu structura din care au făcut parte le interzice orice publicitate în acest sens? Și dacă le interzice, oare nu înseamnă că ei pot fi activați la nevoie? Traian Băsescu amintește că, potrivit legii, serviciile nu-și pot deconspira rețelele și ofițerii, de aceea își asumă el acest rol. Ceea ce înseamnă că serviciile l-au informat de la început pe șeful statului despre apartenența ofițerului acoperit la structura respectivă. A fost între timp șantajat cel care răspunde la „două butoane“? De către cine? Cine l-a racolat? În ce circumstanțe? Cine a fost sau este superiorul lui? Și cum justifică Traian Băsescu faptul că a ascuns acest lucru?

Autonomia Ţinutului Secuiesc încalcă toate cotloanele Constituţiei (Adevărul)

Proiectul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, lansat în dezbatere publică de UDMR, sfidează, pur şi simplu, Legea Fundamentală a României. Politicienii maghiari susţin că legea poate fi adoptată fără să se schimbe actuala Constituţie. Forma finală a proiectului este o îmbinare de prevederi scandaloase, greşeli gramaticale şi formulări greoaie, fără sens. 

De ce nu poate funcţiona Ţinutul Secuiesc (Capital)

Proiectul de autonomie a regiunii din centrul României locuite în majoritate de maghiari are şanse mici de reuşită din cauza subdezvoltării economice. Dacă în 2011 PIB-ul per capita a fost de 6.500 de euro la nivel naţional, în Harghita şi Covasna acesta a fost de circa 4.800 de euro. Din exporturile totale ale României în 2013 Harghita şi Covasna au fost responsabile pentru puţin peste un procent. Între 1991 şi 2013 investiţiile străine în cele două judeţe au totalizat circa 0,5% din totalul investiţiilor străine în România în această perioadă). În aceste condiţii, nici rata şomajului nu avea cum să fie prea mică. Nici măcar singurul domeniu despre care se spune că cele două judeţe ar sta ceva mai bine, respectiv cel turistic, nu excelează în realitate.