Şapte reţete de finanţare politică prin şpagă, cu documente şi exemple concrete de la PSD, PDL şi PNL (Gândul)

Şapte reţete de finanţare politică prin şpagă, cu documente şi exemple concrete de la PSD, PDL şi PNL (Gândul)

Şapte dosare penale de corupţie pe care procurorii le-au finalizat în ultimii 25 de ani arată că partidele politice din România folosesc şpaga provenită din mecanismele de corupţie pentru finanţarea formaţiunilor politice şi, în acest circuit, a campaniilor electorale. Adrian Năstase a inventat concursul „Trofeul Calităţii”, Mircea Cosma este acuzat de DNA că îşi asigura şpăgile chiar din banii statului, forţând asfaltatorii, pentru a obţine în schimb contractele, la plata unui comision ilegal care umfla, în consecinţă costurile lucrărilor cerute de Consiliul Judeţean. Mai direcţi în relaţia cu contractorii, Horea Uioreanu, Valentin Preda, Bunea Stancu sau Silviu Bian - susţin procurorii în rechizitorii - cereau direct şpaga pentru partid de la firmele care aveau contracte cu statul. Florin Popescu (mâna dreaptă a Elenei Udrea) a vrut, din câte au arătat tot procurorii, doar pui grill: 60 de tone, pentru campanie. Circuitul de mai sus arată că banii partidelor sunt şi banii tăi. Tu ştii ce mai fac banii tăi?

Cel mai bogat fermier din Ialomița îi plătește pe politicieni în funcție de șansele la vot (România Liberă)

RL începe o campanie intitulată “Cei mai bogaţi români din cele mai sărace judeţe”. În episodul 1 faceţi cunoştinţă cu Ștefan Poenaru, fost director de IAS, implicat în structurile comuniste. Patrimoniul societăților sale se ridică în prezent la circa 50 de milioane de euro pornind de la contrabanda cu sturion.
De altfel, toţi cei avuţi în vedere de RL în această campanie sunt foarte bogați, deși județele în care desfășoară afaceri de milioane de euro sunt sărace. Nu se simt vinovați pentru asta, susțin că-i ajută cât pot măcar pe proprii angajați. Recunosc că lipsa de reguli și legi de la începutul anilor 1990 le-a înlesnit ascensiunea financiară. Mai mult, recunosc că au dat și mai dau mită către politicieni, autoritățile statului sau organele de control. Iar unii dintre cei mai bogați oameni de afaceri din zonele sărace ale României nu ascund că au intrat la rândul lor în politică pentru că asta era singura cale de a-și proteja afacerile.

Dar dacă Traian Băsescu e în război cu SRI şi SIE? (Evenimentul Zilei)

O teorie lansată şi analizată de jurnalistul Ion Cristoiu. „Declaraţiile despre „ofiţerul acoperit” pun SIR şi SIE într-o situaţie mai mult decît dificilă. Atacurile venite dinspre jurnalişti şi membri ai societăţii civile care antipatizează serviciile noastre, chiar dacă acestea s-au democratizat, conferindu-le operațiuni de fosta securitate, au avut drept loc comun folosirea ofiţerilor acoperiţi în Parlament, în presă, în Guvern. La toate aceste acuzaţii, SRI şi SIE s-au grăbit să răspundă, conştiente de primejdia unei asemenea păreri dacă aceasta se adînceşte în opinia publică.
Traian Băsescu nu e numai preşedinte CSAT, instituţie care coordonează SRI şi SIE.
Traian Băsescu e preşedintele care şi-a făcut din democratizarea SRI şi SIE punctul de fală al mandantului său de 10 ani.
Şi deodată, Traian Băsescu vine şi pune la îndoială democratismul Serviciilor.
Bazat pe această realitate, am lansat ipoteza unui joc mai complicat al lui Traian Băsescu în chestiunea ofiţerului acoperit. Şefii SRI, SIE îi pot trezi lui Traian Băsescu suspiciunea că s-au orientat către un alt Stăpîn, evident duşman de-al preşedintelui”.

Raportul Nana ajunge la procurori (Jurnalul Naţional)

Concluziile comisiei parlamentare care a anchetat tranzacţia cu terenuri făcută de familia Băsescu la Nana vor ajunge în cele din urmă la procurori. Activitatea comisiei a încetat în urmă cu 5 luni, după ce Parchetul General a anunţat că a început procedurile de urmărire penală. De abia ieri birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis să trimită procurorilor raportul întocmit de deputaţi.

În anul de graţie 2014, elevii noştri învaţă în două Românii diferite: Şcoală hi-tech, şcoală în casa învăţătoarei (Adevărul)

La o zi după ce eleveii din clasele I şi a II-a au început şcoala fără manuale, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a mers ieri la Constanţa, pentru a tăia panglica unei clase dotate cu tehnologie digitală. Meritele nu îi aparţin însă statului, ci unei companii private.
În celălalt capăt de ţară, în cătunul Dîrmoxa, din Munţii Bistriţei, o învăţătoare a improvizat în sufrageria din casa ei, o clasă pentru cei patru micuţi înscrişi în şcoala primară. Aici, toate meritele îi aparţin sistemului de educaţie românesc: şcoala din sat, veche de o sută de ani, a fost închisă, fiind în paragină. Ca să facă naveta în alt sat, copiii ar trebui să bată zilnic 20 km.