Miza scandalului Chevron de la Vaslui (România Liberă)

romania.jpeg

FOTO: România Liberă

Cine sunt păpuşarii care-i manevrează pe răsculaţii din Pungeşti (Adevărul) - Dl. Profesor Barbu, întorceţi-vă la catedră, lăsaţi Ministerul Culturii! (Evenimentul Zilei) - 18 milioane euro: demolarea Cathedral Plaza (Jurnalul Naţional) - Niciun şantier de autostrăzi nu a fost inaugurat de la începutul anului (Ziarul Financiar)

Miza scandalului Chevron de la Vaslui (România Liberă)

O comună extrem de săracă din judeţul Vaslui a devenit centrul revoluţiei româneşti împotriva exploatării gazelor de şist. După ce o parte dintre localnicii din Pungeşti s-au confruntat cu jandarmii, cel puţin pentru moment, compania americană Chevron a renunţat să mai facă lucrări de explorare a acestei resurse din subsol. RL a aflat că cel care i-a instigat pe oamenii din Pungeşti împotriva companiei americane este protopopul de Bârlad, care a fost ajutat de mai mulţi preoţi din zonă. Protopopul spune că s-a revoltat pentru că gazele de şist sunt toxice, dar în acelaşi timp recunoaşte că are şi altfel de probleme cu Chevron. De pildă, un teren de 2,5 hectare donat de mănăstirea din localitate firmei Chevron şi pe care Biserica îl vrea acum înapoi.

Cine sunt păpuşarii care-i manevrează pe răsculaţii din Pungeşti (Adevărul)

Lupta împotriva gazelor de şist la Vaslui are în spate un istoric încurcat, cu actori din umbră care au avut drept scop capitalizarea, în sens politic sau comercial, a nemulţumirii sătenilor din comuna Pungeşti. Actorii: un jurnalist, un primar, un deputat, un ecologist, un preot şi un şef de judeţ. Ziarul îi prezintă pe fiecare în parte. 
Sute de bucreşteni au protestat, miercuri şi joi, în semn de solidaritate faţă de sătenii din Pungeşti. În acest weekend, astfel de manifestări mai sunt programate şi în alte oraşe din ţară, printre care: Constanţa, Timişoara, Alba Iulia şi Cluj-Napoca.

Protestele anti-Chevron: cîteva observaţii (Hotnews)

Protestele anti-Chevron au specificul lor, o simbolistică aparte, dar şi o importanţă infinit mai mare decît cele anti-Roşia Montană. Gazele de şist reprezintă un proiect strategic pentru o ţară ca România, iar modul în care l-au gestionat autoritatile centrale, locale şi compania Chevron arata orbirea in fata faliei uriase create intre ei si o parte a publicului. USL poartă o răspundere majoră pentru radicalizarea protestelor, în timp ce Guvernul Ponta a devenit ilegitim pentru o parte însemnată a electoratului şi pune în pericol opţiunile majore ale României, scrie redactorul şef Hotnews.ro, Cristian Pantazi.

Dl. Profesor Barbu, întorceţi-vă la catedră, lăsaţi Ministerul Culturii! (Evenimentul Zilei)

Andreea Udrea vede în Daniel Barbu "un excelent pedagog, apreciat chiar şi de cei mai rebeli dintre studenţi şi care probabil ar putea preda cu uşurinţă la cele mai prestigioase universităţi din lume. Dar care cu siguranţă nu are ce căuta în viaţa politică şi nici la conducerea Ministerului Culturii. Pentru că a primit un buget mic, ministrul Culturii s-a dat bătut, fără să încerce să găsească finanţări pentru proiectele culturale, ca un veritabil liberal. Aşa s-a ajuns ca proiecte precum cele privind Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional al Muzicii George Enescu, Opera Naţională, etc., să fie abandonate.
Acelaşi ministru Barbu compara, în primele zile ale mandatului său, costurile festivalului George Enescu cu costul unui kilometru de autostradă.
Răsplătit cu funcţia de ministru al Culturii pentru că în Opoziţie apăra cauza USL prin studiourile televiziunilor de dimineaţa până seara, odată devenit ministru, Barbu a uitat că măcar de ochii lumii ar trebui să nu lase de izbelişte Cultura".

18 milioane euro: demolarea Cathedral Plaza (Jurnalul Naţional)

Sorin Oprescu, edilul Capitalei, a declarat ieri, că judecătorul nu a spus cine trebuie să suporte costurile demolării Cathedral Plaza, care se ridică la 17-18 milioane de euro. Clădirea nu va fi demolată până la sfârşitul anului, pentru că banii nu sunt cuprinşi în buget.

Niciun şantier de autostrăzi nu a fost inaugurat de la începutul anului (Ziarul Financiar)

Sectorul de construcţii se află în letargie şi trăieşte doar din lucrările contractate în anii anteriori. Din lipsă de fonduri, chiar şi licitaţiile pentru noi proiecte de infrastructură sunt amânate. O bună parte din creşterea economică este retezată.

 
Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu