Prietenii evaziunii şi Ponta, micul ei duşman (Gândul)

Prietenii evaziunii şi Ponta, micul ei duşman (Gândul)

Rodica Ciobanu propune o scurtă adunare în milioane de euro: 50+35+60+122+60+1,7=328,7 milioane de euro. Adică o treime din suma pe care Victor Ponta, râzând de mulţumire, a anunţat că o împrumută de la Banca Mondială. Probabil vă întrebaţi de unde am scos milioanele alea de euro. Simplu: din numai şase dosare de corupţie aflate în lucru la DNA, pe rolul instanţelor ori încheiate cu condamnări, toate făcând breaking news anul acesta şi având în centru parlamentari şi funcţionari guvernamentali. În toate aceste cazuri, demnitarii sunt acuzaţi ori condamnaţi pentru imense prejudicii aduse statului, şpaga nefiind, aşadar, pusă la socoteală. În context, jurnalista se întreabă la cât se ridică jaful în total? Mă îndoiesc că ţine cineva socoteala, dar, după cum se vede din exemplele de mai sus, domniile lor nu mai pun botul la mizilicuri şi nici nu mai lucrează de unii singuri. Încet-încet, se transformă în  „naşi”, care scriu, ca dl Bădălău, lucrări despre corupţia din administraţie, domeniu în care, pe drept, şi-ar lua doctoratul. Premierul Ponta, care, acum, pe munca DNA,  se dă cel mai mare duşman al evaziunii – „E o crimă!” – s-a frecat toată viaţa de ei. Tocmai de aceea, recalculează impozitele pe salarii, dar nu şi pagubele astronomice făcute de amicii săi.

1,31 MILIARDE de euro: factura pe care toţi românii o plătesc în fiecare an evazioniştilor din domeniul alimentar (Gândul)

Cea mai mare sumă, 600 de milioane de euro, nu mai ajunge la stat din cauza evaziunii fiscale din sectorul morăritului şi al panificaţiei, unde evaziunea ajunge să reprezinte până la 60% din această piaţa evaluată la un miliard de euro pe an.
Alte 480 de milioane de euro se pierd anual, potrivit estimărilor gândul, din sectorul legumelor şi fructelor, o piaţă de 800 de milioane de euro, iar restul de 230 de milioane de euro nu mai ajung în visteria statului din industria cărnii.
Gândul prezintă 3 reţele, mod de operare: ABATORUL, PORTBAGAJUL şi FĂINA

Deveselu, de la bază sovietică la scut american (Evenimentul Zilei)

Mai bine de 11 ani au trecut de când un MiG a decolat de la Deveselu, o veche bază militară construită în plin război rece de sovietici. Ieri, localnicii făceau ochii mari, din căruţe şi de pe biciclete la elicopterele care zburau pe deasupra lor şi la coloanele oficiale care treceau pe lângă ei. În micuţa comună din Olt au descins ieri numeroase notabilităţi, în frunte cu preşedintele României, însoţit şi de înalţi oficiali americani, români sau NATO. Lor li s-au adăugat zeci de primari, consilieri sau şefi de judeţe.
Momentul cel mai gustat a fost cel în care Traian Băsescu, alături de James Miller, numărul 2 din Pentagon, James D. Syring, directorul Agenţiei SUA pentru Apărarea Antirachetă şi Mircea Duşa, ministrul Apărării, au pus mâna pe lopeţi şi au dat startul simbolic la construcţia noii baze care va trebui să ne apere de "pericolul real al rachetelor balistice", cum a arătat şeful statului.

Analiză Reuters: Gazele din Marea Neagră, o Fata Morgana? (România Liberă)

Marea Neagră nu a produs până acum prea mult gaz iar firmele implicate în trecut în foraj n-au tras lozul câştigător. Adâncimea, tehnologiile costisitoare sunt bariere la fel de mari ca dorinţa de a diminua dependenţa de gazul rusesc în regiune arată analiştii Reuters.
Gazele din Marea Neagră se bat cu livrările ruseşti prin South Stream şi resursele bazinului Levant din Mediterana.

Românii comandă online, dar plătesc cu bani gheaţă (Adevărul)

Comerţul electronic este cel mai efervescent sector din retailul românesc, dar numai dacă ne uităm la volumul şi dinamica mărfurilor astfel tranzacţionate. Ca sume intrate în acest circuit, retailerii din virtual sunt încă departe de a-i concura pe cei din comerţul clasic, şi asta pentru că românilor le place mai mult foşnetul banilor (numerar) decât ţârâitul imprimantei de la POS-ul casieriilor.
Mai mult de 86% din românii care locuiesc în oraşe preferă internetul în cumpărăturile lor şi peste 70% preferă plata din portofel în locul cardului. Vârstnicii cu venituri mici nu frecventează magazinele virtuale.