Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Băsescu: despre (i)moralitatea unui preşedinte (România Liberă)

Sărăcia minţii (Adevărul) - Răsplată de la nivel înalt (Evenimentul Zilei) - Desant chinez la Bucureşti (Ziarul Financiar) - Republica Moldova rămâne în CSI, dar merge spre UE (România Liberă)

Băsescu: despre (i)moralitatea unui preşedinte (România Liberă)

În cei nouă ani de când conduce România, Traian Băsescu a părut că învaţă să fie deasupra combinaţiilor de interese în care se încurcă îndeobşte politicienii balcanici, mânaţi adesea mai mult de dorinţa de a avea decât de cea de a fi dedicaţi celor mulţi scrie Sabina Fati, redactor şef-adjunct, în editorialul RL.
La final de mandat, preşedintele vrea să redevină omul unidimensional, al propriului interes, la fel ca cei mai mulţi politicieni autohtoni care tind să se căpătuiască atunci când sunt la putere, de frică să nu piardă ocaziile cele mai favorabile. De ce n-a aşteptat Traian Băsescu să plece din funcţie înainte de a cumpăra 300 de hectare de teren agricol? De ce nu a negociat cu o bancă privată creditul de 1 milion de euro, luat pe numele fiicei sale? De ce, după ce a obţinut de la CEC banii care îl vor transforma într-un mare fermier, a încercat să-i conserve poziţia chiar şefului băncii de unde a luat creditul?
(I)moralitatea preşedintelui poate fi măsurată nu doar prin felul în care şi-a cumpărat pământ, dar şi prin felul în care şi-a implicat propria fiică într-un scandal de proporţii. (I)moralitatea lui se poate măsura şi în dezbinarea formaţiunilor „de dreapta“, în lupta îndreptată chiar mai mult împotriva PDL, cu scopul aproape declarat de a o aduce pe favorita sa, Elena Udrea, în fruntea democrat-liberalilor. (I)moralitatea lui Traian Băsescu ar putea avea legătură şi cu reabilitarea lui Crin Antonescu, pe care ar vrea să-l înveţe cum să câştige prezidenţialele. Mai are un an în care să se reabiliteze. Se gândeşte preşedintele la acest lucru?

Sărăcia minţii (Adevărul)

În contextul Târgului de carte Gaudeamus, Mircea Vasilescu reaminteşte rezultatele un studiu recent. Acesta arată că România şi Grecia sunt ţările europene în care se citeşte cel mai puţin. Mai mult de jumătate dintre adulţii români declară că n-au citit nicio carte în ultimul an. În ţările nordice (care sunt invitate de onoare la ediţia din acest an a Târgului Gaudeamus), între 20 şi 30 % citesc cel puţin o carte pe lună.
Adevărata problemă apare dacă privim lucrurile pe termen lung. Calitatea proastă a sistemului educaţional de azi va avea efecte peste câţiva ani, când elevii şi studenţii de acum vor alcătui generaţia matură, care va duce în spate economia, piaţa muncii, societatea în ansamblu.
Deocamdată, cu tot aerul de “sărbătoare a cărţii”, târgurile de carte de la noi sunt mai degrabă metode de supravieţuire. Cititorii se bucură că pot cumpăra cărţi cu preţ redus şi pot da ochii cu autorii, editurile se bucură că pot face vânzări bune. Nu vreau nicidecum să minimalizez importanţa târgurilor de carte: E foarte bine că avem asemenea târguri, dar ele nu schimbă situaţia de ansamblu, nici nu rezolvă lipsa de politici culturale care să ne scoată din sărăcie. Mai ales din sărăcia minţii. 

Răsplată de la nivel înalt (Evenimentul Zilei)

Specialistul de la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), care a decis în urmă cu şapte luni că premierul nu a plagiat într-o carte pe care a publicat-o în 2010, a fost avansat în funcţia şef de Serviciu. Oficiul este în subordinea Guvernului.

Desant chinez la Bucureşti (Ziarul Financiar)

Premierul Chinei vine în România însoţit de şefii a 200 de companii. Li Keqiang vine pentru prima dată în Europa de Est. Chinezii vin să negocieze proiecte în energie de 5 mld. euro în România. România este interesată de banii chinezilor mai ales pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi pentru construirea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti.

Republica Moldova rămâne în CSI, dar merge spre UE (România Liberă)

Ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, crede că în viitor şi separatiştii nistreni vor fi convinşi că e mai bine să meargă spre o piaţă predictibilă, precum cea comunitară, decât să rămână ancoraţi în relaţia cu Rusia. Speranţa diplomatului moldovean se întemeiază pe faptul că, în ultimii doi ani, Transnistria duce aproape 50 la sută din exporturile ei spre UE. Pe de altă parte, Iurie Reniţă spune că embargourile succesive impuse de Federaţia Rusă Republicii Moldova au ajutat ţara să-şi diversifice pieţele. La sfârşitul săptămânii viitoare, liderii de la Chişinău vor semna la Vilnius Acordurile de la Liber Schimb şi de Asociere cu Uniunea Europeană, dar cu toate acestea R. Moldova va continua să rămână în Comunitatea Statelor Independente (CSI): “Nu ne permitem, totuşi, riscul de a rupe relaţia estică neavând încă o relaţie aşezată şi ireversibilă cu Bruxelles-ul”, declară ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti.