Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Summitul de la Vilnius: Europa face primul pas peste Prut (Evenimentul Zilei)

Banii chinezilor, pe mâna unui politruc traseist (Adevărul) - Cum ignoră parlamentarii legea în numele bisericii (România Liberă) - Cum ne-au învăţat limba ambasadorii Franţei şi Marii Britanii (Gândul)

Summitul de la Vilnius: Europa face primul pas peste Prut (Evenimentul Zilei)

Republica Moldova parafează la Summitul Parteneriatului Estic, reuniune de două zile care începe astăzi în capitala Lituaniei, Acordul de Asociere cu UE, după mai bine de doi ani de negocieri suprapuse unei serii de crize politice la Chişinău ce riscau să spulbere obiectivul european al fostei republici sovietice.
Acordul, care îl include şi pe cel de liber schimb, înseamnă primul pas concret făcut de Republica Moldova spre spaţiul comunitar, dar şi o recunoaştere a progreselor făcute de mica ţară, din 2009, când pro-europenii au ajuns la putere, până în prezent. Succesul este şi mai mare cu cât, la est de graniţele sale, Ucraina a cedat presiunilor Rusiei şi a făcut un pas înapoi brusc, renunţând să semneze Acordul de Asociere, spre dezamăgirea europenilor.

Banii chinezilor, pe mâna unui politruc traseist (Adevărul)

Veşnic perdant în politică, indiferent de partidul în care a fost,  dar şi în afaceri, ieşeanul Dan Cârlan a dat lovitura vieţii: va gestiona un proiect uriaş, Hidrocentrala Tarniţa, unde chinezii vor investi 1,2 miliarde de euro. Cârlan a semnat în calitate de reprezentant al Guvernului, ca director de proiect. Actualmente, el ocupă funcţia de şef de cabinet al secretarului de stat Maricel Popa  de la Ministerul Economiei

Cum ignoră parlamentarii legea în numele bisericii (România Liberă)

Pentru construcţia şi reabilitarea lăcaşurilor de cult, aleşii au depus 563 de amendamente şi cer peste 30 milioane euro. Asta, în condiţiile în care o modificare legislativă recentă face deja inutile multe dintre solicitările avansate de parlamentari. Este vorba de o modificare adusă Legii finanţelor publice, promulgată deja de preşedintele Traian Băsescu, obligă Parlamentul să ia în dezbatere numai amendamentele care vizează obiectivele de investiţii deja prinse în proiectul de bugetul pe anul următor. Deşi sunt primii care ar trebui să respecte legea, senatorii şi deputaţii ignoră acum prevederea pe care au votat-o în urmă cu câteva luni.

Vorbeşte româneşte. Cum ne-au învăţat limba ambasadorii Franţei şi Marii Britanii: „Dacă nu vorbesc română, atunci nu mai sunt credibil” (Gândul)

Excelenţele lor, Philippe Gustin şi Martin Harris sunt cei mai cunoscuţi „vorbitori diplomatici” de limbă română.
Prima dată când Philippe Gustin ne-a auzit limba a fost în 1993. Venise în concediu în Maramureş. De învăţat însă, a început să o înveţe când a aflat că va fi numit ambasador. A avut 35 de ore, cu profesor. Un singur cuvânt îi face probleme la pronunţie: când. Se uită zilnic la televiziunile de ştiri, e fanul noului val al filmului românesc, apreciindu-l pe Cristian Mungiu şi al său „După dealuri”.Mai mult, citeşte în română. Şi a început cu Lucian Boia, „De ce România este altfel”.
Ambasadorul Marii Britanii,  Martin Harris, a fost iniţiat într-ale limbii române în Anglia natală, când a fost decisă numirea lui. Adevăratele lecţii de română le-a luat în România, înaintea de a se instala la ambasadă. A stat trei săptămâni la o familie de români din Iaşi, timp în care mergea şi la cursuri de română. Aici a învăţat bazele, iar prin "baze", gazdele lui s-au îngrijit ca oaspetele diplomat să ştie inclusiv să ceară "mămăligă cu smântână".

95 de ani de la Unirea din 1918. Femeia care a unit Basarabia cu România (Jurnalul Naţional)

Elena Alistar, o româncă din Basarabia. Singura femeie din Sfatul Ţării, care a strigat în faţa tuturor bărbaţilor politici şi nu numai, în  faţa adversarilor: “Acum, ori niciodată, noi trebuie să ne unim…!”.  Elena Alistar Romanescu nu are statui, nu are plăci memoriale, nu se învaţă despre ea la lecţiile de istorie, aşa cum nu se învaţă despre mulţi alţi eroi ai neamului românesc.
 

 
Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu