Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce întrebări ridică legea securității cibernetice (România Liberă)

Ce a făcut preşedintele Klaus Iohannis în primele 24 de ore de mandat (Adevărul) - SRI face din România un stat poliţienesc. Preşedintele Klaus Iohannis va decide dacă vom fi sub talpa serviciilor secrete (Jurnalul Naţional) - Cum a scăpat Iliescu de crimele Revoluției mituind revoluționarii (EVZ) - Interviu cu Ion Iliescu, la 25 de ani de la Revoluţie, despre terorişti, comunism şi relaţia cu Nicolae şi Elena Ceauşescu (Gândul)

Ce a făcut preşedintele Klaus Iohannis în primele 24 de ore de mandat (Adevărul)

Proaspăt instalat la Cotroceni, Klaus Iohannis a confirmat imaginea neamţului serios şi harnic, bifând deja pe agendă câteva acţiuni. După recepţia privată de bun-venit, organizată la Cotroceni, el l-a chemat pe Victor Ponta la o discuţie, apoi i-a acordat o decoraţie unui fost deţinut politic. Tot Iohannis l-a instalat însă în fruntea consilierilor prezidenţiali pe Dan Mihalache, un politician controversat. Adevărul reaminteşte că Mihalache a fost membru PSD şi consilier al lui Adrian Năstase la un moment dat şi că spre sfârşitul lunii noiembrie, mai mulţi intelectuali, în frunte cu Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Vladimir Tismăneanu şi Andrei Oişteanu, au publicat, în „Revista 22“, o scrisoare adresată preşedintelui Iohannis, în care îşi exprimau îngrijorările cu privire la numirea lui Mihalache în funcţia de consilier prezidenţial.

Ce întrebări ridică legea securității cibernetice (România Liberă)

Actul normativ, adoptat de Parlament, oferă serviciilor secrete acces, fără mandat, la datele stocate de furnizorii de internet şi telefonie. Măsura, considerată necesară de către structurile de informații, e însă contestată de un grup de 13 ONG-uri care îi solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge noua lege a securității cibernetice, pentru a nu permite intruziunea în viața personală. Contestatarii atrag atenția că, în absența unui judecător, legea nu stabilește cine decide dacă solicitarea serviciilor este motivată sau nu. Ei susțin că legea îi afectează, indirect, și pe utilizatorii individuali de computere.

SRI face din România un stat poliţienesc. Preşedintele Klaus Iohannis va decide dacă vom fi sub talpa serviciilor secrete (Jurnalul Naţional)

Duminică la prânz mai mulţi activişti s-au strâns în faţa Parlamentului. Nu pentru a-şi lua rămas bun de la Băsescu, nici pentru a-l aplauda pe Iohannis care era învestit în funcţie, ci pentru a protesta împotriva adoptării pe furiş de către aleşii neamului a Legii Securităţii Cibernetice.
Timp de trei luni această lege, gândită în birourile SRI, a stat la Senat. La începutul lunii decembrie 2014, senatorii au invitat reprezentanţii Serviciului Român de Informaţii, Ministerului de Interne, Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru a modifica pe ici, pe colo această lege. Trebuie menţionat că nu au existat dezbateri publice pe această temă, cu toate că unele organizaţii non-guvernamentale sau asociaţii au criticat proiectul de lege, dar au fost ignorate total. Vineri, 19 decembrie, proiectul de lege a trecut prin Senat unde a fost votat în unanimitate.

Cum a scăpat Iliescu de crimele Revoluției mituind revoluționarii (EVZ)

Aproape toți cei vinovați pentru cele peste 1.000 de crime comise în timpul Revoluției din 1989 duc o viață liniștită de 25 de ani, scrie în editorial Mălin Bot.
Cei care au trăit evenimentele, cei care au citit tone de documente despre evenimente, dar și cei care se uită neștiutori la aceste cifre ajung la aceeași întrebare inevitabilă: Ceaușescu a fost condamnat la moarte și executat pentru crimele Revoluției, 126 de suflete. Cum de nu plătește nimeni pentru cele 978 de vieți curmate după ce Ceaușescu a pierdut orice putere? Cel mai bine poate să răspundă Ion Iliescu. Personaj care negocia viitorul României la Ambasada URSS, la două zile după ce cuplul Ceaușescu fusese lichidat.
Mecanismele care i-au permis lui Iliescu să scape nepedepsit pentru crimele Revoluției și pentru mineriade sunt complicate, dar unul dintre ele se vede cu ochiul liber, după 25 de ani: compromiterea revoluționarilor prin tot felul de beneficii abil acordate în numele recunoștinței pentru „curajul” din zilele Revoluției.

Interviu cu Ion Iliescu, la 25 de ani de la Revoluţie, despre terorişti, comunism şi relaţia cu Nicolae şi Elena Ceauşescu (Gândul)

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a vorbit într-un interviu acordat gândul despre relaţia pe care a avut-o cu Nicolae Ceauşescu, cum a ajuns în sediul TVR la 1989, dacă au existat terorişti, ce s-a întâmplat  în zilele Revoluţiei şi cum percepe astăzi acuzele colegilor de partid că este un ”comunist”.
întâmplat  în zilele Revoluţiei şi cum percepe astăzi acuzele colegilor de partid că este un ”comunist”.
”Ce e aia Revoluţie confiscată? Asta e o prostie. Explicaţi-mi undeva o revoluţie confiscată. Sau e revoluţie sau nu e. O revoluţie este un proces istoric, care duce la schimbări fundamentale mai ales în structurile politice. A avut România o asemenea schimbare structurală? A avut. Revoluţia română a fost una radicală din acest punct de vedere, a fost o revoluţie, una veritabilă, care s-a bazat pe o revoltă populară. Deci are şi legitimitate istorică, are o forţă pe care a dat-o şi mişcare populară. Schimbările care s-au produs sunt de esenţă revoluţionară. Eu am venit pe valul Revoluţiei, revoluţia nu a fost generată de oameni ca mine”, descrie Ion Iliescu implicarea sa în evenimentele din 1989.

Revista presei românești cu Magda Prelipceanu