Harta salariilor din România (Adevărul)

100 de tendinţe pentru 2018. O imagine despre ce ar putea fi în economie şi în business (Ziarul Financiar)

Dacă economia României va creşte cu 5% în 2018, va fi ceva extraordinar, dar să fim atenţi la supraîncălzire şi ulterior corecţiile care vor veni inevitabil. Dobânzile la creditele în lei vor creşte, la fel şi inflaţia şi cursul leu-euro. Ce a fost până acum pe piaţa muncii este nimic faţă de ce va fi în 2018.Antreprenorii români cu afaceri stabile vor dori să le vândă. 
Angajaţii români speră să fie mai bine plătiţi, deficitul de oameni creşte, restaurantele şi hotelurile vor aduce personal asiatic, iar dorinţa pentru un job la stat creşte.
Piaţa de transporturi şi lo­gistică va continua să crească în 2018. Soarta companiei de stat Tarom, care a pierdut în ultimii ani teren în faţa transportatorilor low-cost şi care a adunat pierderi de peste 300 mil. euro începând cu 2009, s-ar putea decide în acest an în condiţiile în care are „în cont“ un dosar rezultat după o anchetă făcută de Corpul de Control al Ministrului Transporturilor, dar şi un nou management.
Sectorul de servicii medicale private se va menţine efervescent prin investiţiile anunţate de jucătorii privaţi în extindere organică sau prin achiziţii, în timp ce sectorul public se va confrunta cu vechile provocări - lipsa de medicamente, dar şi deficitul de personal medical şi de echipamente pentru investigaţii şi intervenţii. Pe de altă parte, piaţa farma va continua consolidarea la vârf şi noi tranzacţii ar putea să apară în scenă.  Producătorii de medicamente vor pune în continuare presiune pe schimbarea reglemen­tărilor privind taxa clawback.

Medicii de familie continuă protestul (România Liberă)

Deşi Guvernul a anunţat că a rezolvat unele dintre solicitările medicilor de familie, bugetul pentru acest domeniu fiind majorat cu 17%, doctorii sunt hotărâţi să nu renunţe la protest, cerând în continuare fonduri mai mari şi debirocratizarea sistemului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate trebuie să prezinte până pe 10 ianuarie propunerile de modificări legislative necesare procesului de debirocratizare a actului medical.
Purtătorul de cuvânt al CNAS, Augustus Costache, a declarat pentru România Liberă că până acum două treimi dintre medicii de familie din întreaga ţară, aproximativ 66%, au semnat actele adiţionale la contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale primare. El a exemplificat că la Brăila 100% dintre medici au semnat documentele, la Bucureşti 90%, iar la Braşov 75%. La Sibiu, deşi toţi medicii au semnat actele adiţionale, nu au eliberat reţete şi trimiteri, în semn de solidaritate cu colegii din ţară, care protestează faţă de problemele din sistem. În alte cazuri, medicii de familie au consultat doar pacienţii cu boli cronice sau handicap ori gravidele şi au efectuat vaccinările.
Ministerul Sănătăţii face apel la calm şi anunţă într-un comunicat că dreptul asiguraţilor la servicii medicale decontate din fondurile de sănătate trebuie respectat. Ministrul Florian Bodog declară că solicitările medicilor de familie în ceea ce priveşte modificările legislative au fost discutate punctual cu Casa de Asigurări, principala revendicare fiind debirocratizarea sistemului medical. Reprezentanţii medicilor de familie au fost informaţi despre faptul că se lucrează la un proiect de Ordonanţă ce urmează să fie înaintat Guvernului spre adoptare în cursul acestei luni. 
Reprezentanţii Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România şi Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor susţin solicitările medicilor de familie. Ei spun că autorităţile ar trebui să considere medicina de familie o parte importantă a sistemului de sănătate.

Harta salariilor din România (Adevărul)

Bucureştenii sunt cei mai bine plătiţi salariaţi din România, în timp ce lefurile cele mai mici le au angajaţii din Teleorman. Cel puţin aşa indică datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică, valabile pentru anul trecut. Prosperitatea angajaţilor este direct proporţională cu nivelul de dezvoltare economică a regiunilor. Astfel, în centrul şi în vestul ţării se câştigă cel mai bine. La polul opus, cele mai mici lefuri sunt în zonele considerate sărace din România.
În Capitală, angajaţii au, în medie, salarii nete de peste 3.000 de lei pe lună. În clasament, bucureştenii sunt urmaţi de angajaţii din Cluj (2.684 lei), Sibiu (2,524 lei), Ilfov (2.505 lei), Argeş (2.486 lei), Timiş (2.440 lei), Braşov (2.330 lei) şi Iaşi (2.273 lei). La polul opus, cei mai prost plătiţi salariaţi sunt în Teleorman, unde se câştigă 1.720 de lei net/lună, la jumătate faţă de cât obţin bucureştenii şi cu 27% sub media naţională. 

15 milioane de euro costă lunar asistații sociali din România! (Evenimentul Zilei)

Aproape un sfert de milion de români trăiesc cu venitul minim garantat, acesta fiind o sumă acordată lunar de statul român pentru supraviețuire, persoanelor care nu au venituri sau celor care au cele mai mici venituri. Venitul minim garantat a fost anul trecut de 142 lei pentru o persoană singură, 255 de lei pentru familie formată din două persoane, 357 de lei pentru familie formată din trei persoane, 442 de lei pentru familia cu patru persoane, 527 de lei pentru familia cu cinci persoane și să mă crește cu câte 37 de lei pentru fiecare persoană este numărul de cinci persoane. Județele cu cel mai mare număr de persoane care au încasat anul trecut venit minim garantat au fost Olt, Dâmbovița, Iași, Teleorman și Vaslui. 
Datele Ministerului Muncii arată că șomerii încasează lunar peste 5 milioane €. Majoritatea lor provine din mediul rural. Cel mai mare număr de șomeri a fost înregistrat în grupa de vârstă 40-49 de ani. Cele mai ridicate niveluri ale ratei șomajului au fost atinse în județele Teleorman, Vaslui, Buzău, Mehedinți, Galați.

Doar FCSB vinde! (Gazeta Sporturilor)

În ultimii 4 ani, din cele 40 de milioane de euro încasate din transferuri externe de toate cluburile de Liga 1, 30 de milioane au mers la roș-albaștri, iar din top 5 jucători vânduți "afară" 4 provin de la steliști!