Comisia Europeană, ultimul avertisment către România (Adevărul)

Comisia Europeană, ultimul avertisment către România (Adevărul)

„Dur, precis şi fără niciun fel de mănuşi sau dulceţuri diplomatice este comunicatul Comisei Europene, sub semnătura comună a preşedintelui Jean Claude Juncker şi prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans privind „evoluţiile recente din România“ în domeniul justiţiei.
Este, sunt convins de acest lucru, ultimul mesaj adresat, realmente cu disperare, pe un ton încă foarte moderat, înainte de dezbaterea din Parlamentul European în care, în plen, va fi pusă în discuţie situaţia din România. Acolo şi atunci s-ar putea auzi o frază care, dacă va fi înscrisă oficial în documentul ce va deveni obligatoriu pentru Comisia Europeană, va însemna "momentul zero" al procesului care, după modelul relaţiei ultratensionate cu Polonia, poate duce la sancţiuni dintre cele mai severe. Formularea este aceasta: România provoacă îngrijorări profunde cu privire la încălcarea repetată a principiilor funcţionării statului de drept.
Mi se pare uluitor faptul că, după părerea mea, liderii noştri politici din fruntea Parlamentului României, domnii Dragnea şi Tăriceanu, apoi, fireşte, însuşi Ministrul Justiţiei, au minimalizat în permanenţă mesajele de avertisment venite de la Bruxelles, au tratat cu nonşalanţă scrisorile de punere în gardă sosite de la Ambasadele de la Bucureşti ale unora dintre Statele Membre, au transmis opiniei publice din România un semnal lenifiant pentru a justifica  politicile interne şi a merge astfel mai departe în proiectul de modificare a legilor justiţiei, indifernţi la toate şi la orice”, scrie Cristian Unteanu. 

Răspunsul lui Dragnea şi Tăriceanu după criticile dure primite de la Comisia Europeană. „Îngrijorările" pe care şefii Parlamentului le transmit la Bruxelles (Gândul)

După avertismentul fără echivoc primit, miercuri, de la Comisia Europeană, în legătură cu modificările aduse legilor justiţiei, Liviu Dragnea şi Călin Păpescu Tăriceanu au transmis spre Bruxelles o scrisoare de răspuns, în calitate de preşedinţi ai Parlamentului, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de „modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană".
„... vă facem cunoscut faptul că, dezbaterea privind acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate şi adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, într-o primă fază de către Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei, cu participarea şi consultarea tuturor organizaţiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociaţiile judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, reprezentaţii societăţii civile şi ai mediului academic. În acest cadru, toţi cei preocupaţi de reforma justiţiei au avut ocazia de a formula amendamente şi observaţii de care s-a ţinut seama în procesul de legiferare”, se arată în scrisoarea comună a lui Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.
Reacţia celor doi lideri de la Bucureşti continuă prin sublinierea faptului că reprezentanţii Comisiei Europene s-au grăbit să reacţioneze înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să se pronunţe pe modificările aduse legilor justiţiei.

Guvernul Dăncilă. Cine ar putea primi a doua șansă (România liberă)

Liviu Dragnea încearcă să-și aducă o serie de apropiați în noul guvern PSD. La schimb, baronii locali cer ca și oamenilor să fie numiți în posturi cheie.
Din informațiil neoficiale din interiorul PSD, reiese că Liviu Dragnea ar dori să o readucă la Palatul Victoria pe Sevil  Shhaideh, fost ministru al Dezvoltării și vicepremier în Guvernul Tudose. În scenariul inițial, discutat de Dragnea și de apropiații săi, Shhaideh ar urma să ocupe postul de secretar general al Guvernului și să fie un fel de sfătuitor din umbră al Vioricăi Dăncilă. Shhaideh lucrează la programul de guvernare al noului executiv, alături de Darius Valcov și Viorica Dăncilă. Shhaideh  este urmărită penal în dosarul Belina fiind acuzată de emiterea unor hotărâri ilegale prin care insula fost transferată CJ Teleorman.
În PSD s-a discutat și despre nominalizarea Rovanei Plumb, pe postul de vicepremier fără portofoliu, deținut în Guvernul Tudose de Marcel Ciolacu. Care este calendarul instalărea noului guvern citiți în România liberă.

Dezvoltatorii imobiliari au ajuns să vândă apartamente mai mici decât suprafaţa prevăzută în lege (Ziarul Financiar)

Mai multe ansambluri reziden­ţia­le din Bucureşti aduc pe pia­­ţă apartamente ale căror supra­fe­ţe utile sunt mai mici decât mi­ni­mele prevăzute în Le­gea lo­cu­inţei. 
Sub presiunea încadrării în programul Prima casă, există dezvoltatori imobiliari care vând apartamente de două camere cu suprafaţă utilă de 45 mp, când minimul legal este de 52 mp, sau de trei camere cu 54 mp, când minimul legal este de 66 mp. 
Explicaţia dezvoltatorilor este că adap­tea­ză oferta la potenţialul de cumpărare, fapt care se vede şi în rapiditatea cu care se vând aceste locuinţe încă de pe machetă.
Cumpărătorii au ajuns să achiziţioneze lo­cu­inţele ţinând cont mai mult de poziţionare şi de finisaje, şi mai puţin de suprafeţele utile pe care le au la dispoziţie.
De exemplu, dacă în 2010, o locuinţă nou li­vra­tă avea în medie şi 77 mp, acum suprafaţa este cu zece metri pătraţi mai mică, la fel ca în 2001.