Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Adevăr sau defăimare: 10 realități crâncene care strică imaginea României, spre înțelesul patrioților lui Liviu Dragnea (Republica)

dragnea.jpg

Image source: 
Facebook Liviu Dragnea

Dragnea şi Ponta se acuză reciproc pentru ceea ce au făcut împreună (Adevărul) - Sebastian GHIȚĂ, interviu cu Cristoiu: „M-am dus ultima oară la K2, căutând să mă mai uit o dată în ochii lui Coldea” (Evenimentul Zilei) - Salariile a mii de preoți, în aer (Cotidianul) - Carnea, pâinea, uleiul, făina, peştele şi laptele de vacă se scumpesc cu 0,5% pe lună. Ce se întâmplă, vine inflaţia generalizată? (Ziarul Financiar) - Dinamo se vinde pe 5 milioane de euro! (Gazeta Sporturilor)

Dragnea şi Ponta se acuză reciproc pentru ceea ce au făcut împreună (Adevărul)

Victor Ponta şi Liviu Dragnea, ultimii doi preşedinţi ai PSD, dezgroapă schelete politice îngropate acum şase ani: formarea primului guvern USL, în mai 2012. Cei doi, care au ocupat funcţiile de premier şi de vicepremier, se atacă reciproc de prietenii, colaborări şi chermeze cu şefii SRI.
Atacul a fost început de actualul şef al PSD, Liviu Dragnea. Liderul social-democrat a povestit într-un interviu acordat Antenei 3 că primul guvern al USL, în primăvara lui 2012, a fost făcut de Victor Ponta fără a consulta partidul, dar prin negocieri cu George Maior, şeful SRI de atunci şi naşul lui Ponta. Mai mult, nici copreşedintele USL, Crin Antonescu, nu ar fi fost băgat în seamă.
Preşedintele PSD a subliniat că tot Ponta este cel care a negociat cu Traian Băsescu, Elena Udrea şi George Maior numirea procurorilor-şefi ai Parchetului General, DNA şi DIICOT, adică Tiberiu Niţu, Laura Codruţa Kovesi şi Alina Bica. Numele i-ar fi venit lui Ponta de la Maior, „pe un bileţel mototolit“.  Nu în ultimul rând, Dragnea l-a acuzat pe Florian Coldea de implicarea în alegerea noului şef al PSD în 2015, favoritul său pentru şefia formaţiunii fiind Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor la acel moment.
Victor Ponta a replicat tăios prin mai multe intervenţii la televiziuni şi pe reţelele sociale.

 

Sebastian GHIȚĂ, interviu cu Cristoiu: „M-am dus ultima oară la K2, căutând să mă mai uit o dată în ochii lui Coldea.” (Evenimentul Zilei)

Primul episod al serialului EVZ îl are ca figură centrală pe Sebastian Ghiță. Ion Cristoiu a obținut informații senzaționale, care vizează jocurile din culisele politicii românești, dar și cea mai dorită confirmare a afirmațiilor pe care Sebastian Ghiță le-a făcut înainte să plece în Serbia. 
La un an şi trei luni de la fuga din România, Sebastian Ghiţă, susţine într-un interviu pentru EVZ, că nu a plănuit părăsirea României, însă i-a fost frică de procurorul DNA Ploieşti, Mircea Negulescu, care era „exagerat”. Fostul deputat PSD a susţinut că a luat decizia de pleca din ţară înainte cu o zi, când a participat la o întâlnire în vila K2 de la SRI şi a văzut atitudinea celorlalţi faţă de el, inclusiv a lui Florian Coldea. „Eram un mort viu”, a comentat el.

 

Adevăr sau defăimare: 10 realități crâncene care strică imaginea României, spre înțelesul patrioților lui Liviu Dragnea (Republica)

Ca să privești, dinăuntrul sau din afara țării, spre România și să începi să vezi bogăție, autostrăzi, spitale la standarde internaționale, școli moderne, mortalitate infantilă scăzută ar trebui să porți nu ochelari de cal, ci ochelari de realitate virtuală. Cu toate acestea, Liviu Dragnea vrea o lege antidefăimare, care să îi facă să „plătească” pe cei care strică imaginea României, vorbind despre ceea ce văd și ceea ce trăiesc într-o țară stricată cu cinism de clasa conducătoare. Înainte să acuze europarlamentari și jurnaliști „soroșiști”, șeful PSD ar trebui să se îndrepte urgent asupra celui mai feroce agent de defăimare a României: Statistica. 
Să vorbim așadar despre 10 dintre realitățile sumbre ale României de astăzi, așa cum rezultă ele din rapoarte oficiale:
1. Sărăcia: Potrivit Eurostat, 38,8% din populația țării trăiește în risc de sărăcie și excluziune socială, România aflându-se pe locul doi la acest capitol după Bulgaria.
2. România este pe primul loc din UE în ceea ce privește analfabetismul funcțional. 
3. România are cea mai mare rată a mortalități infantile din Uniunea Europeană. 
4. România este pe locul al doilea din Europa în ceea ce privește nașterile în rândul adolescentelor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. 
5. Morții de pe șosele
6. Lipsa autostrăzilor
7. Infecțiile nosocomiale
8. Criza imunoglobulinei
9. Direcția Mari Contribuabili din cadrul ANAF nu a valorificat în anul 2016 niciun bun pus sub sechestru.
10. Exodul românilor

 

Salariile a mii de preoți, în aer (Cotidianul)

Mare tărăboi în surdină. Dincolo de cortina bîlciului din politică, se derulează o operațiune care afectează cea mai mare parte a clerului din România. Totul se desfășoară în tăcere, pentru a nu tulbura viața Bisericii și pe a principalilor beneficiari ai acesteia.
În România există un personal clerical ortodox alcătuit din 15.000 de oameni și 3.000 pentru celelalte culte recunoscute legal. Conform legilor, statul român acoperă parțial cheltuielile cu salariile acestora. De cînd există și pînă în 2016, Curtea de Conturi a României nu a făcut un control amănunțit al modului în care au fost calculate acestea. Explicația este simplă. Relația dintre doi oameni de nădejde ai PSD-ului, Nicolae Văcăroiu și Victor Opaschi, nu se putea deteriora de la salariile preoților, ale dascălilor și ale clopotarilor. Abia în Raportul încheiat pe anul 2016 apar primele concluzii ale Curții de Conturi a României privitoare la salariile preoților și ale personalului neclerical. Este vorba despre salariile eronate. 
Ce înseamnă asta? Că o mare parte dintre preoți au avut salariile geșite în minus (adică au pierdut bani în mod nejustificat la salariu), iar o altă parte, mult mai mică, au beneficiat de salarii umflate nejustificat. Legea le numește „sume necuvenite“.

 

Carnea, pâinea, uleiul, făina, peştele şi laptele de vacă se scumpesc cu 0,5% pe lună. Ce se întâmplă, vine inflaţia generalizată? (Ziarul Financiar)

Inflaţia a crescut în februarie cu 4,7% şi niciun economist nu o vede la sub 3,5% la finalul anului. 
Preţurile la carnea de vacă, unt, mălai, pâine, ulei, făină, peşte şi lapte de vacă au crescut cu 0,3-0,5% şi în ianuarie şi în februarie 2018, în mod generalizat, evoluţia ridicând un mare semn de întrebare asupra puterii comer­cianţilor şi producătorilor de alimente de a majora preţurile imperce­p­tibil în fiecare lună, în condiţiile creşterii salariilor nete cu 8-10% de la an la an. Spre exemplu, preţul la pâine a cres­cut cu 0,29% în ianuarie şi cu 0,64% în fe­brua­rie, fără vreun motiv aparent sau vreo criza în acest sector.

 

Dinamo se vinde pe 5 milioane de euro! (Gazeta Sporturilor)

Ionuț Negoiță, finanțatorul lui Dinamo, ar fi semnat un precontract de vânzare cu un grup de investitori din Marea Britanie. Dacă se va trece cu bine de auditul financiar, clubul bucureștean va avea patroni noi!
În acest moment, contractul îl obligă pe Negoiță să negocieze doar cu grupul cu care a semnat precontractul până se va ajunge la o finalitate.
Acest lucru a fost făcut pentru ca finanțatorul să nu se poată folosi de aceste negocieri pentru a crește cota clubului și a încerca vânzarea în altă parte. Cu alte cuvinte, nimeni nu are voie să dea detalii despre afacere!

Revista presei românești - 15 martie 2018