Argumentul „Decât pe banii noştri în puşcărie, mai bine acasă pe banii lor“, folosit de parlamentarii care vor pedepse la domiciliul pentru corupţii condamnaţi, este desfiinţat de specialişti, care spun că înţelesul pedepsei ca mijloc de reeducare va fi rescris.
Măsurile propuse de parlamentarii Puterii prin care condamnaţii pentru corupţie sau infracţiuni de serviciu sunt ţinuţi cât mai departe de închisori, mai exact, la ei acasă, în arest la domiciliu, a stârnit reacţii puternice din partea societăţii civile şi nu numai. În faţa criticilor, aleşii au preferat să nu tulbure apele şi mai rău. Deşi, ieri, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor urma să se pronunţe asupra controversatului proiect, raportul final a fost amânat, dezbaterile urmând să fie reluate, cel mai probabil, după Paşti.
Specialiştii în Drept spun că, în ţări precum Franţa sau Germania, corupţia este sancţionată dur. Astfel, în funcţie de gravitatea infracţiunii şi de gradul de culpabilitate, infracţiunile de mită, îmbogăţire ilicită şi trafic de influenţă sunt pasibile de o pedeapsă de 10 ani închisoare şi o amendă de 150.000 euro. În plus, spălarea de bani se pedepseşte cu 10 ani de închisoare şi o amendă de 750.000 euro. Deci, în nici într-un caz cu arest la domiciliu, măsură considerată în aceste ţări mult prea blândă pentru a-şi atinge scopul.
Marii contribuabili au o pondere de 70% din cifra de afaceri totală pe economie, dar numai de 43% în taxele şi contribuţiile plătite la buget, povara fiscală fiind practic mult mai mare pe întreprinderile mici şi mijlocii.
„Vom lucra pentru creşterea ponderii marilor contribuabili în totalul încasărilor din taxe şi contribuţii sociale. Acum este la 43% în România, pe când în Germania, Franţa sau Marea Britanie este la 65-75%“, a spus Ionuţ Mişa, noul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi fost ministru de finanţe, pentru Ziarul Financiar.
Cele 4.500 de companii considerate ca mari contribuabili de către ANAF pe criterii de cifră de afaceri, active sau număr de angajaţi au o pondere de circa 70% din cifra de afaceri pe economie, adică suma cifrelor de afaceri ale tuturor firmelor din România, de 275 miliarde de euro anul trecut.
Restul de până la circa 400.000 de companii active, adică 395.000 de companii mici şi mijlocii, au o pondere de 30% din cifra de afaceri totală pe economie, dar contribuie la taxe, impozite şi contribuţii sociale cu 57% din încasările totale ale ANAF.
ANAF a încasat 215 miliarde de lei (46 mld. euro) în 2017, cu 8% mai mult faţă de anul anterior, din venituri fiscale – adică taxe şi contribuţii sociale.
Armata a câștigat marca, Becali susține că FCSB-ul lui a continuat activitatea, deci al lui e clubul adevărat. În locul vreunui sondaj, urmeaza, în interval de 5 zile, câte un derby al fiecăreia dintre urmașele roș-albaștrilor, ambele pe Arena Națională.
Revista Presei
Top articole
