Calm, Dragnea nu e Orban, iar București nu e Budapesta, deși unii dintre noi am vrea să fie (Republica)

Calm, Dragnea nu e Orban, iar București nu e Budapesta, deși unii dintre noi am vrea să fie (Republica)

„Vai, o să ajungem ca Ungaria!...” se aude un murmur surd de prin intestinele Internetului, după victoria categorică a lui Viktor Orban în alegeri. Viktatorul maghiar este un model de succes pentru Suveranul nostru, dovada clară că se poate. Un politician naționalist, antioccidental, autoritar, populist poate speria și prosti o țară întreagă - votul a fost masiv! - printr-o campanie bine lucrată, împotriva lui Soros, a străinilor, a refugiaților și a Înaltei Porți UE. Aduse de consilierii israelieni ai lui Liviu Dragnea, temele sunt prezente și în România - deschideți televizoarele și o să intrați în lumea paralelă creată special pentru dvs. de conducătorii țării, lume în care vecinul dvs. nu mai e Costică sau Getuța, ci Soros, Coldea și Oculta. Cu siguranță, PSD va folosi aceste teme din nou în alegeri, după ce au mers atât de bine la vecini.
Un singur amănunt uită cei care îl compară pe Liviu Dragnea cu Viktor Orban, temându-se că vom ajunge ca bieții maghiari: că în Ungaria se construiește, în timp ce în România doar se dă din gură...
Asta nu înseamnă că Liviu Dragnea e benign. A făcut proba nocivității sale în ultimul an și jumătate când a reușit să deraieze o țară, probabil până de curând cel mai solid partener al UE și al NATO din Estul Europei. Prin atacul sistematic la toate instituțiile care nu au comandă din Kiseleff 10, a vulnerabilizat România în fața amenințărilor rusești. A gripat economia, lipsind-o de anticorpi în perspectiva crizei ce va veni. A confiscat banii de investiții ai companiilor de stat, pentru satisfacerea clientelei de partid. A făcut din spațiul public un mediu toxic, guvernat de propagandă, manipulare și hate speech promovat de televiziunile sale. Din lipsa serviciilor publice elementare, a lipsei de perspectivă și a toxicității mediului social, generația aflată acum în apogeul energiei creatoare pleacă din țară. Prin schimbarea de la o zi la alta a Codului fiscal, în funcție de nevoile de cash ale Partidului, i-a făcut pe investitori să aștepte zile mai liniștite sau să-și ducă banii în țările vecine. Nu a construit nimic, școli, spitale, drumuri (ați fost azi cumva pe DN1?...), toate sunt praf în ochi...
Comentariul integral, semnat de jurnalistul Florin Negruțiu, vă stă la dispoziție pe site-ul republica.ro.

Ultima găselniţă: fumatul „electronic“ nu-i fumat. Miza din spatele dispozitivelor de tip iQOS sau glo: accizele sunt de patru ori mai mici faţă de ţigările clasice şi produsele pot fi consumate oriunde, inclusiv în spaţii publice închise (Ziarul Financiar)

Ţigările clasice au fost interzise în restaurante sau cluburi, însă posesorii de dispozitive care încălzesc tutunul pot fuma oriunde.
În timp ce acciza plătită de jucătorii din industria tutunului pentru o ţigară clasică, ce necesită ardere, este de 0,43 lei pe ţigaretă, în cazul unei ţigări care se încălzeşte prin dispozitive precum iQOS sau glo acciza este de patru ori mai mică, respectiv 0,11 lei pe unitate.
Acestea reprezintă principalele mize din spatele push-ului pe care producătorii de ţigări îl fac pentru dispozitive de tipul iQOS (Philip Morris) sau glo (British American Tobacco).
Producătorii de ţigarete sunt printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat.
În 2016, valoarea accizelor colectate a depăşit pragul de 2 miliarde de euro, dublu faţă de nivelul din 2008, după cum arată datele Comisiei Europene, această sumă fiind strânsă aproape în exclusivitate prin vânzarea de ţigarete tradiţionale.
Produ­cătorii de tutun au reuşit însă în România să obţină un alt nivel de accizare, mult mai avantajos pentru dispozitivele de tipul iQOS sau glo.
Magdalena Ciobanu, medic primar pneumologie, Expert al Ministerului Sănătăţii pentru controlul tutunului, la Comisia Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat pentru ZF că „Ministerul Sănătăţii urmăreşte studiile publicate de specialiştii din alte ţări precum şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitoare la aceste produse pentru ca să poată adopta măsuri suplimentare de reglementare atunci cînd datele ştiinţifice vor fi suficiente pentru aceasta” .

Viața unei fetițe care a născut un copil (Adevărul)

Alexandra a născut când avea 14 ani. Acum are aproape 16. Când i-a vorbit prima oară cineva despre contracepţie, era prea tarziu: Alexandra era deja însărcinată în trei luni. 
Doar 6% dintre elevi au acces la Educaţie Sexuală, potrivit datelor oficiale. Aceleași date arată că 10.000 de minore devin mame, anual, în România.

Știința de a învinge (Gazeta Sporturilor) 

Golurile lui Momcilovici și Fl. Tănase i-au adus pe steliști în frunte, la 2 puncte de CFR. Titlul rămâne o afacere în doi, Craiova se resemnează să lupte pentru Cupa României.
Ambele vestiare au explodat după meci: Budescu a sărit la gâtul lui Dică pentru că l-a schimbat la pauză, Băluță l-a certat pe Mangia că l-a lăsat rezervă.