Iohannis îl împinge pe Isărescu în lupta cu Dragnea și PSD (Ziarul Financiar)

„Înainte să ceară public demisia premierului Viorica Dăncilă (vineri la ora 11.06), preşedintele României Klaus Iohannis a aruncat Banca Naţională în lupta lui cu PSD şi cu Liviu Dragnea.
PSD pune sub semnul întrebării şi destabilizează independenţa Băncii Naţionale, BNR nu poate fi acaparată politic de PSD, a spus Iohannis în preambulul cererii de demisie a premierului, o solicitare fără precedent.
Oficial, supărarea preşedintelui României a pornit de la faptul că vineri, la ora 11, i-a dat întâlnire la Palatul Cotroceni premierului Viorica Dăncilă, iar aceasta, enervată de această solicitare (Nu suntem la şcoală) a declinat în ultimul moment întâlnirea.
Pe lista de discuţii era medierea unui conflict între Guvern şi BNR şi plecarea premierului în Israel, alături de Liviu Dragnea, fără a avea un mandat de discuţie pe politică externă, care este prerogativa preşedintelui, plus disputa extrem de controversată pe tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim.
Nu ştiu dacă Banca Naţională avea nevoie să fie băgată în acest război balcanic de televizor, mai ales că, timp de aproape trei decenii (în mai se fac 28 de ani), guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că poate face faţă singur oricăror situaţii de presiune asupra lui şi a BNR. Lista celor care şi-au rupt dinţii în războaiele pe care le-au deschis împotriva lui Isărescu este destul de lungă...
Bineînţeles că Dragnea vrea să-l scoată pe Isărescu ţap ispăşitor pentru creşterea inflaţiei, creşterea ROBOR-ului şi poate creşterea cursului.
Bineînţeles că Dragnea vrea să controleze Banca Naţională.
Toţi liderii politici de după ’90 au vrut să facă acest lucru.
Indiferent cum vor Iohannis şi Dragnea să intre în anul electoral prezidenţial 2019, aruncarea Băncii Naţionale în lupta lor este o greşeală, mai ales că principalii indicatori economici intră pe o altă evoluţie: inflaţia este în creştere, dobânzile vor creşte şi ele, cursul va creşte şi el, creşterile salariale se vor tempera şi vor apărea primele cazuri de companii care vor face restructurări sau care vor pleca din România, deficitul bugetar va fi din nou ţinut cu preţul reducerii investiţiilor publice, deficitul comercial va creşte din cauza creşterii importurilor, iar tensiunile politice vor aduce cu sine scăderea încrederii investitorilor şi a consumatorilor.
Dacă Iohannis şi Dragnea împing BNR în mocirla lor politică, România îşi va pierde un sprijin extrem de important atât intern, cât şi extern.
Guvernul n-ar trebui să uite că are nevoie de bănci şi de investitori pentru rostogolirea datoriei publice şi pentru cumpărarea alteia noi”, scrie CristianHostiuc. Integral în Ziarul Financiar.

România nu găseşte bani pentru boala care ucide 2.000 de femei pe an. Ar putea fi prevenită cu un vaccin pe care Ministerul Sănătăţii nu îl cumpără pentru că „bugetul nu permite” (Gândul)

4.000 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin, principala cauză a apariţiei acestui tip de cancer fiind infecţia cu virusul papiloma uman (HPV). Dintre acestea, peste 1.900 mor, adică nu mai puţin de 5 pe zi, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP). Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii nu găseşte banii necesari achiziţionării dozelor necesare de vaccin anti-HPV.
În România, vaccinarea anti-HPV se realizează la fetiţele cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani pe baza cererilor formulate de părinţi, cereri care sunt, ulterior, centralizate la fiecare direcţie de sănătate publică judeţeană în parte.
Totuşi, în ciuda faptului că există cereri, Ministerul Sănătăţii nu achiziţionează aceste vaccinuri din lipsă de fonduri.
Într-un răspuns la interpelarea deputatului USR, Cosette Chichirău, Ministerul Sănătăţii a comunicat că bugetul aprobat pentru acest an nu permite achiziţia dozelor necesare de vaccin HPV, promitând că „se vor face demersuri” pentru remedierea situaţiei în luna iulie, la rectificarea bugetară.
Această situaţie se perpetuează, deja, de câţiva ani. reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ridicau din umeri şi în 2017, când erau întrebaţi despre asigurarea necesarului de doze de vaccin anti-HPV. Totul, din acelaşi motiv, lipsa de fonduri.

De ce mai sărbătorim 1 Mai Muncitoresc (Jurnalul Național)

Ziua Muncii s-a transformat, în cele mai multe țări, în prilej de sărbătoare și de minivacanță, chiar dacă pornește de la o situație tragică, soldată cu moartea unor protestatari care au cerut reducerea zilei de lucru la opt ore. Astăzi, zilele libere pe care le primesc angajații se transformă în ocazii pentru a merge la petreceri, picnicuri sau excursii, 1 Mai devenind o dată importantă mai mult pentru turism decât pentru comemorarea celor care și-au dat viața, în 1886, la Chicago.
După schimbarea regimului politic, din 1990, ziua de 1 Mai a devenit exclusiv prilej de distracție, pentru românii care și-au luat revanșa, la capătul a 45 de ani de comunism, timp în care 1 Mai Muncitoresc reprezenta obligația de a participa la paradele propagandistice. În ultimii ani, în România, ziua de 1 Mai atrage după sine cel puțin încă o zi liberă, care se poate lega de weekend, transformând sărbătoarea muncii într-o minivacanță. Nici patronii firmelor, nici instituțiile statului nu par a avea o problemă cu înmulțirea zilelor libere pentru angajați, iar cei care au afaceri în turism și HORECA se bucură de cifre record ale încasărilor.

Fecesebecefere, fotbalul nostru unde e? (Gazeta Sporturilor)

Tactică, ambiție, încrâncenare. Și un pic de nebunie pe final. 1-1. Două goluri, zero ocazii. Cam puțin la acest mult trâmbițat derby, comentează jurnalistul Cristian Geambașu în ziarul sportiv.
Gazeta mai scrie că rezultatul derby-ului îi menține pe ”roș-albaștri” pe primul loc cu trei etape înainte de finalul campionatului intern. Ultimele trei etape se vor juca pe muchie de cuțit, ambele formații având de înfruntat adversari dificili.