Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Herr Prezidente, cam aşa... (Adevărul)

iohannis_jucator.jpg

Klaus Iohannis pare să fi îmbrăcat un pic haina de preşedinte jucător, scrie jurnalistul Liviu Avram în editorialul Adevărul de astăzi.
Image source: 
adevarul.ro

Președintele sesizează Comisia de la Veneția pe Legile Justiției: Ce urmează și care sunt consecințele posibile (ziare.com) - Fiscul a pus câte un om la casă în 16 cluburi din Mamaia de 1 mai 2018. Rezultat: bonuri de 17,3 milioane de lei (Ziarul Financiar) - Ce s-a ales de milionarii de top ai României. Averi prăbușite, averi crescute în familiile Țiriac, Drăgan, Patriciu și Voiculescu (Evenimentul Zilei)

Herr Prezidente, cam aşa... (Adevărul)

 
"Klaus Iohannis a făcut, în sfârşit, ceea ce mulţi aşteptau de la el", consideră Liviu Avram, redactor șef adjunct Adevărul, "trimite simultan Legile Justiţiei atât în faţa Curţii Constituţionale, cât şi la Comisia de la Veneţia. Prima necunoscută rămâne răspunsul CCR la apelul preşedintelui, de a examina legile după ce soseşte şi avizul Comisiei de la Veneţia.
Alternativ, preşedintele putea mai întâi să ceară Parlamentului reexaminarea legilor concomitent cu sesizarea Comisiei de la Veneţia. Dacă însă ar fi cerut Parlamentului să aştepte avizul experţilor europeni, este previzibil ce s-ar fi întâmplat: cererea sa ar fi fost ignorată, iar legile ar fi fost trecute în trei zile prin ambele Camere, fără să se modifice o vigulă la ele. Justificarea nici nu mai conta. În cel mai bun caz, era trimis un Florin Iordache să îngaime ceva despre suveranitatea naţională şi gata.
Transferând de la Parlament către CCR opţiunea aşteptării avizului, Klaus Iohannis face o mişcare inteligentă şi necesară pentru toată lumea. Pune Curtea Constituţională în situaţia de a răspunde pe faţă, transparent, dacă este complice sau nu cu grupul de putere care de aproape un an şi jumătate are o singură prioritate reală: să subordoneze Justiţia şi să slăbească legislaţia penală. Dacă va alege să nu aştepte avizul, CCR ar trebui să-şi justifice opţiunea nu doar pentru opinia publică din România, dar şi faţă de Comisia de la Veneţia. Fără a fi un for tutelar, Comisia este cel mai important partener internaţional al Curţilor Constituţionale din sistemul Consiliului Europei". Continuarea în ziarul Adevărul.
 
 

Președintele sesizează Comisia de la Veneția pe Legile Justiției: Ce urmează și care sunt consecințele posibile (ziare.com)

 
Sesizarea presedintelui Iohannis adresata Comisiei de la Venetia va fi publicata pe site-ul comisiei impreuna cu Legile Justitiei traduse in engleza si va primi un raport la finalul lunii iunie, iar, daca Romania nu va tine cont de recomandarile ce vor fi facute, risca sa isi piarda dreptul de vot in Consiliul Europei, iar CCR sa fie exclusa din Conferinta Europeana a Curtilor Constitutionale, asa cum a patit Belarus.
Afirmatiile transante sunt facute de Augustin Zegrean, fost presedinte al CCR, intr-un interviu acordat Ziare.com in care vorbeste despre ce urmeaza dupa anuntul facut miercuri de presedintele Iohannis si consecintele acestui demers.
 
 

Fiscul a pus câte un om la casă în 16 cluburi din Mamaia de 1 mai 2018. Rezultat: bonuri de 17,3 milioane de lei (Ziarul Financiar)

 
În cea mai puternică acţiune pe care a realizat-o până acum pe litoral cu ocazia vacanţei de 1 mai, ANAF a pus câte un om la casă în cele mai mari 16 cluburi din Mamaia, iar sumele fiscalizate declarate au fost de 17,3 mil. lei, afirmă surse oficiale.
În cele mai mari trei cluburi dintre acestea, încasările au fost de 14,3 mil. lei, iar în cel mai mare dintre cluburi numai duminică, 29 aprilie, au fost încasări de 1,28 mil. lei. În acţiunea de control de anul trecut, sumele declarate în vacanţa de 1 mai la trei cluburi monitorizate au fost de 1,2 mil. lei.  În 2016 au fost şapte cluburi monitorizate cu sume fiscalizate totale de 441.000 de lei, iar în 2015 au fost nouă cluburi monitorizate, cu sume fiscalizate de 1,47 mil. lei.
Încasările mai mari au fost determinate atât de faptul că vacanţa a fost mai lungă anul acesta, cât şi de presiunea mai mare exercitată de funcţionarii ANAF, instituţie care are ca misiune anul acesta să colecteze în plus la buget 40 de miliarde de lei faţă de 2017. 
 
 

Ce s-a ales de milionarii de top ai României. Averi prăbușite, averi crescute în familiile Țiriac, Drăgan, Patriciu și Voiculescu (Evenimentul Zilei)

 
La începutul anilor 2000 curiozitatea românilor era captată de un nou tip de evaluare: cine sunt milionarii noii democraţii. Primul Top 300 Capital, lansat la finalul anului 2003, i-a fascinat pe cititori cu informaţii despre averi pe care nici măcar nu şi le puteau imagina. Iosif Constantin Drăgan, un personaj discret şi despre care românii ştiau foarte puţine, a fost primul premiant al topului milionarilor români, cu avere estimată în 2003 la 740 de milioane de euro. La 15 ani de la acel moment cifrele arată că valoarea adunată a averilor celor mai bogaţi 300 de români s-a dublat, de la 10,5 miliarde de euro în 2003, la 23 miliarde de euro în 2017, dar valoarea afacerilor în PIB-ul României s-a înjumătăţit. În 2003 PIB-ul a fost de 50 de miliarde de euro, iar averile primilor 300 de milionari ai ţării au însumat 20% din ceea ce a produs România. Anul trecut însă, afacerile milionarilor români au acoperit doar 10% dintr-un PIB de 186 de miliarde de euro. Topul din 2017 mai arată că doar 3 din ocupanţii primelor 10 locuri din 2003, se mai regăsesc în Top 10 în 2017.
Revista presei românești - 3 mai 2018