Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lupta titanilor - Iohannis vs CCR (Gândul)

sultanoiu_2.jpg

Ziaristul Marian Sultănoiu.
Image source: 
gandul.info

Primarii bogaţi din primării sărace, viitorii pensionari de lux ai ţării (Jurnalul Național) - Harta economică, de centenar: Cum s-au modificat polii de business ai ţării (Ziarul Financiar) - Putin ordonă: liniște deplină! (Gazeta Sporturilor)

Lupta titanilor - Iohannis vs CCR (Gândul)

Ziaristul Marian Sultănoiu consideră că „președintele ar trebui, mai întâi – când crede el că va fi cazul – să aplice decizia CCR şi, abia pe urmă, să folosească toate celelalte căi de atac împotriva acestei instituţii:ca să nu dea apă la moară celor care abia atât aşteaptă să-i reproşeze că nesocoteşte matricea statului de drept;  pentru că asta e legea, pe care n-a catadicsit nimeni să o îndrepte, ani de zile; pentru că nu se poate schimba regula jocului în teren;  pentru că preşedintele, jucător sau nu, nu-şi poate asuma toate greşelile făcute, într-un fel sau altul, de conducerea vreunei instituţii de forţă, numai şi numai pentru că parte a poporului consideră justă-absolut această măsură; pentru că la şah, uneori, e necesar să sacrifici o piesă importantă ca să poţi câştiga partida.
Câtă vreme Iohannis afirmă că statul este reprezentat de preşedinte, acesta nu poate purta războaie la nivelul conducerilor de partid, ci la nivelul cel mai înalt: preşedinte-CCR. Abia acolo, o luptă pe viaţă şi pe moarte (şi nu din an în paşte) poate deveni decisivă pentru salvgardarea principiilor statului de drept
Dacă suntem preocupaţi de o victorie decisivă, şi nu doar de una de etapă… ”.

 

Primarii bogaţi din primării sărace, viitorii pensionari de lux ai ţării (Jurnalul Național)

Primarii sunt socotiţi principalii artizani ai prosperităţii comunităţilor locale, însă noile reglementări privind drepturile financiare ale acestora riscă să-i transforme într-o povară care apasă greu asupra contribuabililor care trebuie să le plătească nu doar salariile, pe care au dreptul nemaiauzit de a şi le fixa singuri, cât şi pensiile speciale care au fost introduse în Codul Administrativ. 
Articolul 248 prevede introducerea unei indemnizaţii lunare pentru limită de vârstă, eufemism pentru încă un tip de pensie specială care va apăsa tot pe umerii plătitorilor de taxe. De indemnizaţie vor beneficia toţi primarii, viceprimarii, preşedinţii de consiliu judeţean şi vicepreşedinţii acestora din 1992 încoace şi va putea fi cumulată cu pensia din sistemul public de pensii. Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a trei mandate şi este calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Singurele limitări sunt ca beneficiarul să aibă cel puţin un mandat întreg şi să nu fi fost condamnat pentru fapte de corupţie în timpul cât a fost ales local.
În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari sau viceprimari, care sunt în funcţie în acest moment se apropie de 6.400, fiind însă greu de estimat numărul foştilor aleşi locali.Problema este încă mai complicată de faptul că salariile din administraţia locală, de la primar la femeie de serviciu, nu mai sunt stabilite în mod uniform, în funcţie de criteriul numărului de locuitori ai unităţii administrativ-teritorială.
Cel mai bine plătit primar din România este Mircea Hava, din Alba-Iulia care are un salariu brut de 16.300 de lei, netul fiind de 12.200. Pe locurile doi-trei sunt primarii unor oraşe mult mai mari: Emil Boc la Cluj şi Gabriela Firea la Bucureşti, fiecare cu un brut de 14.500 de lei. Pensiile speciale ale primarilor vor fi calculate după noile salarii, dar nu vor fi achitate din bugetul sistemului public de pensii, ci de ministerul care are în competenţe administraţia. Există astfel riscul ca peste câţiva ani Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei să se ocupe mai puţin de investiţii şi să facă mai mult pe casa de pensii.

 

Harta economică, de centenar: într-un secol, numărul de firme din România a crescut de 50 de ori. Cum s-au modificat polii de business ai ţării (Ziarul Financiar)

Anuarul din 1922, primul an de după Marea Unire în care s-a reluat tradiţia realizării anuarelor statistice, arată că în 1919 erau înscrise în România circa 10.000 de firme, de 50 de ori mai puţine faţă de acum, Ilfov, Constanţa şi Iaşi fiind principalii poli de business ai României de acum 100 de ani.
Regiunea Moldovei, analizată în întregime, era însă la coada clasamentului în ceea ce priveşte numărul de firme, lucru neschimbat de aproape 100 de ani.
Cele mai recente disponibile pe platforma online a Institutului Naţional de Statistică, arată că în România sunt active peste 527.000 de companii, Bucureştiul, Clujul şi Timişul fiind cele mai importante centre de business ale României.

 

Putin ordonă: liniște deplină! (Gazeta Sporturilor)

Mâine începe Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia. Trimisul special al Gazetei la Sankt Petersburg a aflat cum ultrașii ruși au devenit soldații de infanterie ai autorităților, susținuți financiar de politicienii locali și folosiți ca forțe de represiune. 

Revista presei românești - 13 iunie 2018
104