Proști, dar miniștri (Adevărul)

 

Proiectul PSD de modificare a Codului de procedură penală a fost votat luni seară târziu, cu câteva minute înainte de ora 22.00, de plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, după ore întregi de dezbateri și după o dezbatere în viteză în Comisia specială condusă de Florin Iordache, care a avut loc în aceeași zi. Proiectul merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis, însă și cei de la PNL și cei de la USR au anunțat că o vor ataca la Curtea Constituțională. 

Ședința de plen a fost condusă de deputatul PSD Gabriel Vlase, cel care a fost propus de președintele Klaus Iohannis la șefia Serviciului de Informații Externe. El ocupă funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților. Tot Vlase este cel care a condus ședința de plen în decembrie anul trecut, la legile justiției.

Cele mai importante și controversate modificări care vizează Codul de Procedură Penală sunt rezuate de hotnews.ro

 

 

:Faptul că PSD își taie singur craca de sub picioare prin promovarea unor persoane incompetente în funcție de decizie în statul român nu mai este un secret pentru nimeni. Fiecare ieșire a unui oficial produce o catastrofă de imagine", scrie în editorial jurnalistul Ion M. Ioniță.

"În ultima vreme o nouă stea se ridică vertiginos pe firmamentul competențelor guvernamentale. Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, ne dezvăluie strategia în materie de dezvoltare. Nu facem autostrăzi pentru că vor crește salariile și pleacă multinaționalele. Conform acestei logici, România trebuie să stea pe veci subdezvoltată...

Raportat la mărimea țării, România are cel mai puțin dezvoltată rețea de autostrăzi din Europa. Ceea ce domnul Șova nu știe este că județele care au fost conectate la autostrăzi au crescut exploziv în ceea ce privește investițiile și locurile de muncă. Constanța, Sibiu, Alba, Timiș sunt câteva exemple. Acolo s-au creat atâtea locuri de muncă, încât nu mai există resurse disponibile. Autostrăzile, nu numai că nu au alungat multinaționalele, dar au dus și la creșterea ofertei de locuri de muncă și la majorarea salariilor. La polul opus, județele izolate din sudul țării sau din Oltenia sunt cel mai puțin dorite de investitori și au cele mai mici salarii. Acestea sunt datele de necontestat. În rest, o mare de minciuni într-un ocean de incompetență".

 

 

Protocol încheiat în anul 2009 între SRI, ICCJ și Parchetul ICCJ a avut, inițial, caracter strict secret. După izbucnirea scandalului legat de înțelegerile semnate de SRI cu alte instituții ale statului român, conducerea serviciului a decis desecretizarea protocolului cu Înalta Curte și cu Parchetul Înaltei Curți. Foarte straniu este faptul că, la finalul documentului, din partea ICCJ apare, dactilografiat, numele lui Nicolae Popa, în calitate de președinte al Curții. Peste numele lui Nicolae Popa apar ștampila ICCJ și o semnătură. Dar Nicolae Popa, cel care a condus ICCJ până în toamna anului 2009, susține că el nu a semnat acest document. „Vă rog să vă uitați, el este semnat pe 2 septembrie 2009, când eu plecasem deja de la curte. La 1 septembrie 2009, când am împlinit 70 de ani, am plecat. Nu m-am întors să semneze așa ceva”, a spus Nicolae Popa.

 

 

Asociația de Reproducere Umană din România a prezentat, ieri, rezultatele primului studiu despre „Starea fertilității și infertilității” în țara noastră. În  cadrul studiului au fost analizați 3.331 de subiecți. 

Specialiștii au constatat că 16,8% din populația fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situație de infertilitate. Matematic, asta înseamnă unul din șase cupluri. Multe femei aleg să amâne conceperea unui copil până găsesc „perechea potrivită” și se căsătoresc, iar bărbații români acceptă cu greu ideea că ar putea avea o problemă de infertilitate. În consecință, natalitatea a scăzut dramatic și din ce în ce mai multe cupluri au probleme atunci când vor să conceapă.

 

 

Fiecare român are în medie o avuţie netă de aproximativ 20.000 de euro, de câteva ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajunge în România la aproape 1.600 de euro, potrivit datelor BNR din Raportul asupra stabilităţii financiare 2017.

Populaţia din România a ajuns anul trecut la active de 1.843 de miliarde de lei (peste 400 mld. euro), iar cea mai mare pondere, de peste 77%, revine activelor imobiliare, potrivit datelor Băncii Naţionale.

Avuţia netă a populaţiei s-a majorat cu 10% în 2017 faţă de anul anterior.