Mineriada borfașilor. Pe cine a chemat Dragnea să curețe Piața (G4media.ro)

Toate indiciile, informațiile și derularea evenimentelor de vineri seară indică o acțiune îndelung premeditată, menită să compromită, prin montarea unor scene de violență, protestul diasporei, care prin amploare și mesaj s-a dovedit una dintre cele mai puternice mișcări contestatare de după decembrie 89. Numeroși martori oculari și nenumărate filmări cu telefonul sau surprinse de televiziuni arată cum jandarmii au intervenit în forță și fără discernământ nu doar împotriva instigatorilor și grupurilor violente, ci și împotriva protestatarilor pașnici în ciuda faptului că aceștia nu reprezentau nici un pericol pentru vreo instituție publică în acel moment. Informațiile obținute de G4Media.ro indică faptul că instigatorii, galerii de fotbal sau interlopi, au fost mobilizați de către PSD și unii primari de sector. Acești provocatori au acționat în mod coordonat, având sarcina de a oferi jandarmilor pretextul pentru o intervenție în forță.

 Autorii planului s-au trădat singuri cu câteva zile înainte de proteste. Liderul PSD, Liviu Dragnea a insistat în mod suspect asupra caracterului violent al protestului de vineri, în aceeași zi jandarmeria a anunțat în mod neuzual că este gata să intervină în forță dacă va fi cazul, iar televiziunile de casă au pregătit terenul mediatic toată săptămâna, prezentând un autointitulat organizator al protestului diasporei care profețea foc și sânge la mitingul de vineri.

 Tot acest comportament a fost total neobișnuit. Puterea n-a dramatizat în avans evenimentele, așa cum a făcut-o de această dată. Iar Jandarmeria a acționat de fiecare dată când au avut loc încercări similare de compromitere a protestelor prin infiltrarea lor cu galerii sau interlopi, izolând eficient și discret grupările violente.

 Și tot G4Media scrie că 33 de protestatari bătuți de jandarmi au făcut plângere penală până în acest moment la Parchetul militar. S-a început urmărirea penală in rem pentru purtare abuzivă și abuz în serviciu. Orice persoană care se consideră lezată de intervenția jandarmilor poate formula plângere penală la sediul Parchetului din strada George Georgescu 2 sau la orice secție de poliție, organ judiciar sau pe email.

Cine au fost provocatorii de la miting (Adevărul)

Violenţele extreme de la protestul diasporei de vineri din Piaţa Victoriei, soldate cu sute de răniţi, ar fi fost opera unor provocatori care ar fi acţionat cu ştiinţa forţelor de ordine. „Totul pare să fi fost pus la punct. Jandarmii ştiau cine sunt derbedeii şi de ce sunt în stare”, spune un fost şef SRI.  Procurorii încearcă să desluşească cine se face vinovat de actele de violenţă extremă comise la mitingul diasporei. Se ştie doar că în mijlocul mulţimii au fost grupuri de huligani, care au acţionat organizat.

Ipoteza provocatorilor tocmiţi chiar de autorităţi este confirmată şi de un jandarm rezervist, care spune că forţele de ordine recurg adesea la o astfel de stratagemă, pentru a justifica, ulterior, intervenţia în forţă.

Fostul director al SRI Costin Georgescu este de părere că filmul evenimentelor de vineri din Piaţa Victoriei este tras la indigo după scenariul evenimentelor din 1990, care au dus în final la descinderea minerilor la Bucureşti cu „misiunea de a face ordine“.  Și bâlbele jandarmeriei... Maniera în care forţele de ordine au gestionat situaţia, a ridicat numeroase semne de întrebare, iar reprezentanţii jandarmilor nu au făcut decât să se încurce în explicaţii, mai scriu jurnaliștii de la Adevărul.

Dintr-o dată se acumulează multiple surse de instabilitate: România trebuie să meargă pe sârmă între criza financiară din Turcia şi tensiunile interne (Ziarul Financiar)

Tensiunea politică la cote maxime se suprapune pe o gravă criză financiară în Turcia, care se poate extinde regional.

Criza financiară din Turcia şi criza politică prefigurată de intervenţia brutală de vineri Jandarmeriei asupra manifestanţilor creează dintr-o dată un context foarte delicat pentru România, iar orice mişcare greşită va avea repercusiuni majore în perioada următoare. Lira turcească s-a prăbuşit cu 12% vineri pe fondul tensionării relaţiilor între Turcia şi Statele Unite. De la începutul anului lira turcească a pierdut 41%, fiind cea mai devalorizată monedă din lume în această perioadă. Foarte puţini îşi imaginează o eventuală cădere a Turciei, dar o situaţie instabilă în flancul de Sud-Est al Uniunii Europene ar putea arunca în aer toată regiunea. La sursa de instabilitate externă se poate adăuga cea internă.

Promisiuni de pensii dublate, greu de susţinut (Adevărul)

Guvernul promite pensii dublate, prin noua lege a pensiilor, însă abia în anul 2021, PSD condiţionând astfel majorările de realegerea sa la alegerile parlamentare din 2020. Specialiştii avertizează însă că banii pentru o astfel de creştere nu au de unde să fie scoşi.

Ei spun că bugetul asigurărilor sociale nu are cum să suporte astfel de creşteri de pensii, iar Guvernul nu spune de unde va lua banii pentru a le plăti.

Să dublezi cheltuielile cu pensiile în 3 ani de zile este nesustenabil după orice definiţie, iar economia nu are cum să crească într-atât încât să susţină o astfel de dinamică, a declarat pentru „Adevărul” Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. „Practic, până în 2021 cheltuiala cu pensiile s-ar dubla, ceea ce ne arată că avem o creştere foarte mare anuală, în jur de 25%. Orice economist poate să vă spună că este nesustenabil.

Adrian Codîrlaşu, analist economic, spune că atât timp cât bugetul de pensii este în deficit şi orice majorare de pensie se va face pe datorie. Iar Bogdan Glăvan, profesor de economice, susţine că nu poţi să dublezi creşterea pensiilor fără să arăţi de unde să iei încă pe atât resurse financiare. El mai arată că legea este foarte complexă, nu este bazată pe un principiu cap-coadă, are foarte multe devieri şi, astfel, este greu de aplicat şi încarcă inutil.  

Narcis Neaga, șeful CNAIR: Abia în 2040 provinciile ar putea fi legate cu autostrăzi (Evenimentul Zilei)

„Anul acesta ne-am gândit să dăm în trafic în total 100 de kilometri de autostradă, pentru că e anul 100, ca să contribuim într-un fel la Centenar”, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga.

El a menţionat că toate provinciile istorice ale României ar putea fi legate prin autostrăzi abia în anii 2030 - 2040. De asemenea, şeful CNAIR susţine că la fiecare milion de locuitori pot fi în construcţie 6 kilometri de autostradă, citând date Eurostat, ceea ce înseamnă că în cazul României, la circa 20 de milioane de locuitori, ar trebui ca în fiecare an să fie în lucru 120 de kilometri de autostradă. „Cum stăm noi? În 2018 avem în execuţie 170 de km de autostrada”, spune Neaga.