Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Incompetența Guvernului „federalizează” România (Adevărul)

ion_m._ionita.jpg

Ziaristul Ion M. Ioniță semnează editorialul din "Adevărul" de astăzi.
Image source: 
adevarul.ro

Ţara care a făcut „Şoseaua din nori” în 4 ani se luptă acum cu centimetrii de autostradă (Jurnalul Național) - Între o tragedie trăită și una simulată (Cotidianul.ro) - Gratuitățile oferite de Gabriela Firea și nota de plată pentru bucureșteni (Hotnews.ro)

Incompetența Guvernului „federalizează” România (Adevărul)

„Politica guvernului Dragnea, cunoscut și sub porecla „Dăncilă”, de a refuza în mod categoric folosirea banilor europeni conduce în mod direct la păstrarea României în subdezvoltare, dar are și efecte secundare neașteptate.
Patru mari orașe, Clujul, Aradul, Timișoara și Oradea, au anunțat, prin primarii lor constituirea Alianței Vestului pentru a avea acces la fondurile europene în condițiile în care guvernul de la București blochează șansele accesorii acestor bani. Un alt cincilea oraș, Câmpia Turzii, a anunțat că vrea să se alăture Alianței Vestului.
Exemplul ar putea să creeze un fenomen la scară națională... Dacă ar apărea cat mai multe astfel de alianțe, cei de la Palatul Victoria și-ar da seama că politicile lor nu mai au efect. Accesul la fondurile europene le-a scăpat printre degete și degeaba ar continua să blocheze dezvoltarea proiectelor de infrastructură dacă el ar fi aprobate pe plan regional.
Dar pentru asta este nevoie de inițiativă și de curaj. Mai ales în sudul și în estul țării, unde sunt județele cele mai defavorizate. Fără o presiune care să vină de jos în sus, România va ajunge o țară polarizată economic, cu câteva județe și Bucureștiul relativ prospere și restul, unul deșert investițional, părăsit de forța activă de muncă și scufundat în subdezvoltare”, notează Ion M. Ioniță în editorialul ziarului.

Ţara care a făcut „Şoseaua din nori” în 4 ani se luptă acum cu centimetrii de autostradă (Jurnalul Național)

România are cea mai proastă infrastructură rutieră din Uniunea Europeană, deşi am investit pentru construirea ei mai bine de zece miliarde de euro în ultimii 15 ani. Construim cu mari întârzieri faţă de termenele iniţiale doar petice de autostradă, în timp ce încă mai avem drumuri judeţene de pământ. În ritmul de dezvoltare al infrastructurii rutiere, nu este de mirare că am ajuns printre ultimele ţări din lume în ceea ce priveşte calitatea acestei infrastructuri, fiind depăşiţi chiar de ţări din lumea a treia.
Într-un clasament alcătuit din 137 de ţări, reuşim contraperformanţa  să ne plasăm pe un umil loc 120, potrivit studiului Indexul Competitivității Globale, al Forumului Economic Mondial. Drumurile noastre sunt mai proaste decât cele ale unor ţări precum Botswana, Tanzania, Uganda, Ghana, Mongolia, Burundi sau Zimbabwe, ca să dăm doar câteva exemple.
Ce s-ar putea finaliza în 2018, potrivi CNAIR:
-Autostrada Bucureşti-Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti, un sector de 3 km realizat în proporţie de 87,31%;
-Autostrada Braşov-Borş, Tronson Ogra-Câmpia Turzii, Lot 1, un sector de 3,6 km, realizat în proporţie de 91%;
-Autostrada Lugoj-Deva, Lot 2, un sector de 28,5 km, realizat în proporţie de 95,80%;
-Autostrada Lugoj-Deva, Lot 4, un sector de 22,14 km, realizat în proporţie de 90.58%;
-Autostrada Lugoj-Deva, Lot 3, un sector de 21,14 km, realizat în proporţie de 86%.

Între o tragedie trăită și una simulată (Cotidianul.ro)

„Simularea cutremurului de 7,5 grade pe scara Richter a putut duce și la niște estimări. Un cutremur de asemenea intensitate ar provoca în București aproximativ 3.000 de decese și 5.200 de răniți. În plus, ar fi deteriorate peste 4.000 de clădiri. Aceste evaluări ne trimit la problemele majore ale Capitalei. Pe lîngă solul său nepotrivit pentru o metropolă, nenorocirea acestui oraș lovit de atîtea catastrofe (incendii, cutremure, inundații, boli, invazii etc.) a venit de la totala sa dezorganizare. Bucureștii au fost conduși (ca și țara) de nepotriviți (ca să nu zic altfel), de amatori incapabili să impună reguli și să fie cetățeni exemplari. Să nu mai vorbim despre pregătirea orașului și a cetățenilor pentru o calamitate. De o jumătate de secol se știe ce hibe au zeci și zeci dintre clădirile bucureștene trecute deja prin cîte două, trei cutremure importante. Multe din cele zgîlțîite în 1977 au fost cîrpite sau numai unse cu smoală și rășini pentru a fi raportate ca fiind consolidate. Ce au reparat și consolidat Primăria și autoritățile în 50 de ani? Știu de povestea unui bloc consolidat la intersecția Bulevardului Dacia cu Mihai Eminescu și Calea Dorobanților care a durat cîțiva ani și a costat de cîteva ori cît un bloc nou. Evident, Traian Băsescu era primar!
Mă simt obligat să încadrez această simulare între lucrurile bune făcute într-o Românie în care toată lumea se plînge și bagă strîmbe”, scrie jurnalistul Cornel Nistorescu.

Gratuitățile oferite de Gabriela Firea și nota de plată pentru bucureșteni (Hotnews.ro)

„În ultimul an, Primăria Capitalei, la propunerea primarului Gabriela Firea, a acordat nu mai puțin de 14 stimulente financiare și vouchere...
Dacă facem o aproximare, până la finalul anului pentru toate stimulentele, suma sare lejer de 500 milioane lei. 
Acestor gratuități se adaugă subvenția la căldură și pentru transportul public: jumătate plătesc bucureștenii care folosesc serviciile, jumătate primăria. În total 1,2 miliarde lei. Bugetul estimat al Primăriei Capitalei pe anul 2018 este de 5,7 miliarde lei. 
Toată lumea se bucură când primește ceva gratuit, însă pe termen lung nu este o abordare sustenabilă, sunt bani îngropați, care nu aduc alți bani.  Iar nota de plată va fi decontată în următorul mandat, de următorul primar și de bucureștenii care acum se bucură de câteva mii de lei. 
Acum Primăria Capitalei are bani să dea aceste stimulente fiindcă are foarte puține proiecte de investiții...
Iar când Primăria Capitalei va începe să facă aceste investiții, va fi nevoie să taie toate ajutoarele și chiar să se împrumute”.
Analiza îi aparține jurnalistei Catiușa Ivanov. Integral pe hotnews.ro.

Revista presei românești - 16 octombrie 2018
266