
Presa românească
Despre incapacitatea României, la preşedinţia Consiliului UE (Adevărul)
unteanu_0.jpg

Despre incapacitatea României, la preşedinţia Consiliului UE (Adevărul)
"Amorsată, la noi, de declaraţia domnului Tăriceanu, discuţia s-a inflamat pentru scurt timp. S-a stins repede. Aş spune chiar neaşteptat de repede. Merită totuşi o explicaţie?" Jurnalistul Cristian Unteanu, corespondent la Bruxelles al ziarului, crede că da.
"Avem un număr foarte mare de dosare care trebuie finalizate. Preşedinţiei române îi revine această sarcină de a finaliza tot ceea ce au "lăsat moştenire" preşedinţiile anterioare, dar şi texte legislative ajunse deja în stadiul final, negociate (uneori 2 sau 3 ani) între instituţiile europene. Totul va trebui votat în această perioadă căci, din ceea ce ar rămâne cumva nefinalizat, nimic nu va mai fi reluat ca atare de noul Parlament European, cel care va avea evident o altă configuraţie politică şi alte priorităţi. Se anunţă cel puţin 200 de texte legislative de finalizat, dintre care în jur de 40 ţin de pachetul vital, Cadrul financiar multi-anual.
Există problema nivelului de încredere existent în România şi situaţia statului de drept. Vom intra în perioada preşedinţiei cu mai multe răni deschise care deja şi-au produs sau îşi vor produce efectul destructiv în ce priveşte nivelul general de credibilitate al României"...
Integral în Adevărul.
Experți: Modificările nocive din Codul penal, operate de PSD-ALDE și care au trecut de Curtea Constituțională. Legislația penală este relaxată, inculpații sunt favorizați (G4Media.ro)
Unele dintre schimbările legislative operate de Coaliția PSD-ALDE la Codul penal au trecut de filtrul constituțional al CCR, deși sunt considerate ca având impact negativ asupra anchetelor, au explicat experți consultați de G4Media.ro.
De exemplu, prin eliminarea unui articol dintr-o enumerare cuprinsă într-un alt articol din Cod (operațiune insesizabilă unui necunoscător), legislația este relaxată în favoarea inculpaților. Este cazul articolului 309 privind consecințele deosebit de grave. Prin eliminarea articolului 297 din cuprinsul articolului 309, agravanta la abuzul în serviciu este abrogată.
Dezincriminarea neglijenței în serviciu, diminuarea termenelor de prescripție, restrângerea noțiunii de informații nedestinate publicității sunt alte exemple de modificări la Codul penal operate de PSD-ALDE, care au trecut de filtrul constituțional și care favorizează inculpații.
Cutremur de pămînt sub Guvernul beton (Cotidianul)
Jurnalistul Cornel Nistorescu face referire la un studiu - comentat intens, ieri, de presă - "realizat cică în 2016 de o instituție subordonată Ministerului Dezvoltării în urma căruia a rezultat că zonele cele mai periculoase din Capitală ar fi Casa Presei, cartierele Pantelimon și Băneasa și orașul Otopeni . Ei bine, guvernul României, deși posedă un asemenea studiu (sper să nu fie o aiureală !?), ține ANAF-ul și încă vreo cîteva instituții în Casa Presei. La acestea se mai adaugă instituții de presă și edituri, televiziuni și redacții de site-uri. Le-a avertizat cineva?
La ce a folosit studiul făcut de Ministerul Dezvoltării (făcut pe bani, fără îndoială!), dacă n-a fost urmat de nici un plan de consolidare a clădirilor vulnerabile, nici măcar a celor marcate cu bulină roșie? Adică aflăm că există riscul major ca 75% din români să aibă de suferit de pe urma unui seism major și 15.000 de clădiri să se prăbușească și noi ne pierdem vremea cu subiecte de doi lei? Înțeleg că presa este captivată de aiureli, că politicienii au profunzimea gîștelor, dar instituțiile statului, după un asemenea raport, sunt obligate să inițieze și mai apoi să aplice măsuri. Altfel, în cazul unui cutremur major, pe lîngă victimele de sub dărîmături, ar mai trebui să luăm în calcul și arestații și pe cei care au știut de pericol și nu și-au făcut datoria inițiind măsuri de protecție.
Pămîntul se cutremură, noi ne prefacem preocupați, iar guvernele (toate care s-au perindat după efectuarea studiului invocat) rămîn cu nesimțirea lor de beton din care nu le clintește nici pericolul unei alte tragedii".
România se sprijină în continuare pe euro de la „căpşunari“, pentru că guvernul PSD nu atrage fonduri europene (Ziarul Financiar)
În primele opt lni din an (ianuarie – august) românii din străinătate au trimis acasaă 2,3 mld de euro. În aceeași perioadă, investițiile străine au fost de 2,5 mld euro (la care se adaugă creditele intragrup de 346 mil. euro). Fondurile structurale primite de la UE au fost de doar 444 mil. Euro, fondurile de dezvoltare rurală de 710 mil. euro, iar subvențiile agricole de 1,7 mld. Euro, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.
Aplauze! (Gazeta Sporturilor)
Copil a pierdut finala de la Basel în fața marelui Federer, pe care l-a chinuit teribil chiar la el acasă.
Marius, care i-a eliminat pe parcurs pe Marin Cilici, 6 mondial, și pe Alexander Zverev, 5 mondial, a ajuns pe locul 60 ATP și a încasat 209.715 euro.
El dezvăluie într-un interviu exclusiv cât au contribuit Andrei Pavel și psihologul personal la explozia din ultima săptămână.