3 ani de la #Colectiv. Ce s-a schimbat între 2015 și 2018 (ziare.com)

3 ani de la #Colectiv. Se putea evita incendiul? Ce s-a schimbat între 2015 și 2018 (ziare.com)

Au trecut trei ani de la dezastrul din clubul Colectiv in care 64 de persoane si-au pierdut viata si alte 186 au fost ranite. Multi cred ca tragedia se poate repeta oricand, parerea generala este ca nimic nu s-a schimbat, iar per ansamblu lucrurile chiar asa stau.
Politicienii si-au exprimat regretele in repetate randuri fara a modifica ceva concret in legislatie. Din 7 initiative in Parlament numai una a reusit sa treaca, iar aceasta prevede obligativitatea afisarii unui panou de avertizare legat de lipsa autorizatiei de securitate la incendiu.
S-au intensificat controalele in teren ale autoritatilor statului (primarii, ISU, ISC etc.), s-au marit amenzile pentru lipsa avizului/autorizatiei, s-a mers chiar la masuri drastice cum ar fi blocarea activitatii si sigilarea cladirilor, lucru care a obligat o mare parte din investitori sa respecte legile. Cu toate acestea, masurile se aplica doar mediului privat, nu si cladirilor apartinand statului roman.
Ce mai este de facut? ... Continuarea pe ziare.com.

Vreau să plătesc doar pentru greşelile mele! Costin Mincu: Un nou COLECTIV se poate întâmpla oricând (Gândul)

Din moment ce clasa politică nu înţelege greşelile făcute în urmă cu trei ani, un nou “Colectiv” se poate repeta oricând, avertizează Costin Mincu, unul dintre patronii clubului Colectiv, în care 65 de oameni au murit, iar sute de oameni au fost mutilaţi pe viaţă. ”Îmi reproşez încrederea pe care am avut-o în autorităţile statului şi nu accept ideea că aş putea fi făcut responsabil şi ar trebui să plătesc eu pentru greşelile altora. Vreau să plătesc doar pentru greşelile mele.”

Cine sunt miniştrii PSD care pleacă din Guvern. Surse: Dragnea are un nume nou pentru Ministerul Justiţiei (Adevărul)

Liviu Dragnea vrea să le ofere o lecţie puciştilor din partid şi, totodată, să-i fidelizeze pe liderii din teritoriu care i-au rămas aproape. Potrivit unor surse politice, vor fi schimbări la ministere cu greutate: Apărare, Dezvoltare, Justiţie, Economie, Cultură. „Adevărul“ vă prezintă culisele negocierilor din PSD, care implică ameninţări şi nume-surpriză. Spre exemplu, Toni Greblă ar putea fi noul ministru al Justiţiei.
Dragnea îl vrea plecat pe Tudorel Toader din Guvern, pe motiv că s-a opus ordonanţei de urgenţă pe amnistie şi graţiere, care l-ar fi scăpat pe liderul PSD de închisoare. Situaţia lui Toader este complicată: Ministerul Justiţiei este asumat de PSD, însă Toader, personal, este susţinut de Călin Popescu Tăriceanu, care se opune vehement ca PSD să numească un ministru al Justiţiei cu carnet de partid.
Liviu Dragnea încearcă să-l îndepărteze pe Paul Stănescu din fruntea Ministerului Dezvoltării. Fost prieten de familie cu Dragnea, Stănescu a condus revolta din partid alături de Gabriela Firea şi Adrian Ţuţuianu, iar liderul PSD nu l-a iertat. 
Sursele citate susţin că Dragnea i-a oferit Ministerul Dezvoltării Liei Olguţa Vasilescu, actualul ministru al Muncii, care a refuzat, momentan.
George Ivaşcu, ministrul Culturii, este deja cu bagajele făcute. Ajuns în Guvern cu susţinerea Gabrielei Firea, Ivaşcu nu mai are nicio şansă de a rămâne ministru, în contextul conflictului pe faţă dintre Dragnea şi primarul Capitalei. Dănuţ Andruşcă, minsitrul care s-a făcuit de râs la Economie, va fi şi el schimbat, pentru „comunicare deficitară“. Ioana Bran are şi ea zilele numărate la Sport. 

România, cel mai prost elev din UE. Nici după zece ani de la aderare nu a învăţat să atragă fonduri. Să fie şi profesorii de vină? (Ziarul Financiar)

Rata de absorbţie efectivă a fondurilor UE, în exerciţiul financiar 2014 – 2020, este de doar 6,5%. Din alocarea de fonduri structurale, de 22,5 miliarde de euro, în exerciţiul financiar 2014-2020, România a absorbit doar 1,4 miliarde de euro. De vreme ce România nu ia banii europeni, nu cumva este vorba despre o greşeală de construcţie a mecanismului de alocare a fondurilor?
„Ghidurile au fost negociate foarte prost. Pentru România ele sunt mult mai stufoase decât în cazul altor ţări. Acesta este primul aspect. Al doilea: birocraţia este imensă. Funcţionarii publici sunt nepregătiţi şi, nu în ultimul rând, este o lipsă de planificare cruntă”, spune Cosmin Drăgoi, consultant pe fonduri europene.
Ieri la Bucureşti a început o conferinţă  pe fonduri europene. Sunt aici comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu şi comisarul pentru buget Günther Oettinger.
România a pierdut deja fonduri europene în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care le putea folosi în infra­struc­tura de transport, a spus luni Creţu.