Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O prostie cât casa într-una din Legile Justiţiei (Adevărul)

avram.jpg

Jurnalistul Liviu Avram, redactor șef adjunct Adevărul
Image source: 
site-ul ziarului Adevărul

De ce a respins Iohannis propunerile pentru șefia DNA și alte patru funcții (România Liberă) - Curtea Europeană de Conturi: Deşi au 30 mld. euro la dispoziţie, autorităţile vin cu foarte puţine proiecte de infrastructură la UE (Ziarul Financiar) - Programul celui mai  important eveniment al anului: Sfințirea Catedralei Neamului (Evenimentul Zilei) - Ne-am dus la vale! (Gazeta Sporturilor)

De ce a respins Iohannis propunerile pentru șefia DNA și alte patru funcții (România Liberă)

Preşedintele Klaus Iohannis a respins numirea Adinei Florea la conducerea DNA, la pachet cu alte patru propuneri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. Unul din articolele invocate de președinte se referă la colaborarea cu serviciile secrete. Administrația Prezidențială nu a furnizat explicații punctuale, care să vizeze fiecare propunere, ci doar motivele generale, care se referă la toate cele cinci propuneri. 

O prostie cât casa într-una din Legile Justiţiei (Adevărul)

Refuzul preşedintelui Iohannis de a o numi pe Adina Florea în funcţia de procuror-şef al DNA devoalează o eroare colosală comisă atunci când s-au modificat Legile Justiţiei. O greşeală care poate bloca toate numirile pe funcţii de conducere ale judecătorilor sau procurorilor: nu a fost prevăzută nicio procedură de a verifica dacă magistraţii au colaborat cu serviciile de informaţii şi după 1990.
Pentru a înţelege mai bine ce s-a întâmplat de fapt, trebuie citită baza legală indicată de preşedinte atât în forma veche, cât şi în forma modificată în această vară. Pe vechea lege, alineatul 10 al articolului 48 spunea că nu pot fi numiţi în funcţii de conducere magistraţii „care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea”.
În noua lege, alineatul 10 opreşte de la numirea în funcţii de conducere a magistraţilor „care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea”. A dispărut, aşadar, sintagma „înainte de 1990”. Intenţia legiuitorului a fost clară şi legitimă: să prevină ocuparea de funcţii de conducere a magistraţilor care au colaborat cu serviciile de informaţii şi după 1990.
Numai că legiuitorul, în deşteptăciunea sa, a lăsat alineatul 12 nemodificat şi a omis să descrie în lege şi procedura de verificare a colaborării cu serviciile de informaţii după revoluţie. CNSAS nu poate ajuta cu nimic aici, pentru că în arhivele sale există doar dosarele fostei Securităţi, şi nu dosare ale serviciilor secrete de după revoluţie.
Legea de modificare a Statutului magistraţilor a intrat în vigoare acum o lună. Din acel moment, s-a născut o condiţie suplimentară pentru accederea magistraţilor în funcţii de conducere - şi anume necolaborarea cu serviciile secrete după 1990 - dar legea nu a oferit şi un instrument de materializare a acestei condiţii. Prin urmare, niciun magistrat nu poate avea, legal, un dosar de candidatură complet. 
Am mai spus-o: prin modul hei-rupist în care au fost adoptate şi afectate masiv de interesele personale şi penale ale politicienilor, modificările la Legile Justiţiei vor oferi numeroase surprize în aplicarea lor, chiar dacă, aşa cum zic promotorii lor, au trecut de filtrul Curţii Constituţionale. Şi asta pentru că, aşa cum bine spune doctrina, prostia nu este neconstituţională, scrie în edotiral jurnalistul Liviu Avram, redactor-șef adjunct.

Curtea Europeană de Conturi: Deşi au 30 mld. euro la dispoziţie, autorităţile vin cu foarte puţine proiecte de infrastructură la UE (Ziarul Financiar)

România are peste 30 de mi­liarde de euro la dispoziţie în exerciţiul financiar 2014 - 2020 din fondurile structurale şi de investiţii alocate de Uniu­nea Europeană pentru pro­iec­te de infra­struc­tu­ră, însă există îngrijo­rări le­gate de lipsa de interes în accesa­rea acestor fonduri nerambur­sa­bile, aver­tizează Klaus-Heiner Lehne, preşe­dintele Curţii de Conturi Europene. El s-a aflat în aceas­tă săptămână într-o vizită oficială la Bucureşti, pentru a discuta cu reprezentanţii Curţii de Conturi din România, dar şi cu ofi­ciali din Guvern şi din Parlament.
Curtea de Conturi Europeană este institu­ţia care verifică dacă fondurile UE sunt colec­tate şi utilizare corect şi ajută la îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE.

Programul celui mai  important eveniment al anului: Sfințirea Catedralei Neamului (Evenimentul Zilei)

Slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului va fi oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, alături de Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și de membrii Sfântului Sinod. În piciorul Mesei Sfântului Altar, conform Tradiției Bisericii, se vor pune părticele din sfinte moaște.
Peste 30.000 de pelerini și-au anunțat prezența. La sfințirea Catedralei Neamului vor avea acces în interior doar cei care au făcut donații și au ajutat.  
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a spus jurnaliștilor EVZ că au fost invitate toate oficialitățile din spațiul politic, inclusiv Casa Regală a României, precum și din zona artistică. Președintele Iohannis, marele absent al Sfințirii Catedralei, posibil și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. 

Ne-am dus la vale! (Gazeta Sporturilor)

În cei 5 ani de mandat ai lui Răzvan Burleanu în fruntea FRF am ajuns din prima urnă valorică în cea de a patra. 
Există însă și o veste bună: jocul rezultatelor face ca România, dacă ratează calificarea la EURO prin preliminariile clasice, să prindă aproape sigur barajul de consolare din Liga națiunilor, care mai oferă un loc la CE 2020.

Revista presei românești - 22 noiembrie 2018