Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza actuală din energie este rezultatul ratării în ultimii 10 ani a unor investiţii de 7 mld. Euro (Ziarul Financiar)

energie.jpg

Toată România plătește: Criza actuală din energie este rezultatul ratării în ultimii 10 ani a unor investiţii de 7 mld. Euro, scrie azi Ziarul Financiar.
Toată România plătește: Criza actuală din energie este rezultatul ratării în ultimii 10 ani a unor investiţii de 7 mld. Euro, scrie azi Ziarul Financiar
Image source: 
pixabay.com

Greva minerilor: Ministrul Anton a mediat Pacea de la Târgu Jiu (Evenimentul Zilei) - La fiecare trei minute un român pleacă din țară (Adevărul) - O familie de patru persoane trebuie să trăiască din 2.100 de lei pe lună (România Liberă)

La fiecare trei minute un român pleacă din țară (Adevărul)

Creşterile salariale semnificative pe care anul 2018 le-a adus în sistemul sanitar nu au reuşit să-i convingă pe medici să rămână să profeseze în ţară. Statisticile arată că în fiecare zi 6 doctori au cerut certificate de conformitate pentru a putea profesa peste hotare.
600 de români au emigrat în fiecare zi, în anul 2017, potrivit datelor oficiale. Dacă emigraţia va continua în acest ritm, până în 2020 populaţia va ajunge la aproximativ 19 milioane de cetăţeni. Şi asta nu este tot. Studiile arată că nu doar lipsa banilor îi împinge pe români peste graniţe.

O familie de patru persoane trebuie să trăiască din 2.100 de lei pe lună (România Liberă)

Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil al cetățenilor români, actualizată pe baza datelor primite de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții și de la Institutul Național de Statistică au fost publicate în Monitorul Oficial.
Valoarea coșului minim lunar de consum pentru un cetățean al României este de 797 de lei, dacă românul trăiește la oraș, sau de 644 de lei dacă omul trăiește la țară. Iar o familie formată din patru persoane, aflată în mediul rural, trebuie să trăiască rezonabil cu 2.100 de lei pe lună.
Din datele oferite de ICCV rezultă că 41% din coșul zilnic al unei familii din mediul urban se cheltuiește pentru produe aimentare  și băuturi.15,6% ar reprezenta cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, abonamente radio-tv, internet, telefonie, ceea ce ar reprezenta circa 405 lei. Cel puțin la acest capitol datele sunt excesiv de optimiste, în condițiile în care în București, pe timp de iarnă, o familie plătește doar pentru întreținere peste 400 de lei.
Cheltuieli aberant de mici sunt indicate și la capitolul Educație, recreere și cultură.

Greva minerilor: Ministrul Anton a mediat Pacea de la Târgu Jiu (Evenimentul Zilei)

Liderii sindicali de la Complexul Energetic Oltenia au fost de acord cu încetarea grevei spontane declaşate de mineri în urmă cu o săptămână, care dacă mai continua câteva zile putea afecta independenţa energetică a ţării.
Ministrul Energiei, Anton Anton, a fost ieri la Târgu Jiu unde a negociat cu sindicatele Complexului Energetic Oltenia (CEO) reluarea activităţii. După negocieri, CEO a anunţat că s-a ajuns la un acord privind acordarea unui spor de 585 lei net pentru muncitori, 409 pentru conducătorii de formaţii de lucru şi 292 pentru personalul de conducere.
De asemenea, vor fi acordate vouchere de vacanţă, pentru toti salariaţii, în sumă de 1450 lei, începand cu 1 mai, şi încă 330 lei ca primă de Paşti. Administraţia s-a angajat să nu iniţieze niciun fel de măsuri în vederea aplicării de sancţiuni faţă de participanţii la grevă, în condiţiile recuperării timpului de lucru.
Societatea Complexului Energetic Oltenia are peste 13.000 de angajați și a fost înființată în 2012. Controlată de stat, CEO are 12 blocuri energetice.

Toată România plătește: Criza actuală din energie este rezultatul ratării în ultimii 10 ani a unor investiţii de 7 mld. Euro (Ziarul Financiar)

De două săptămâni România trăieşte un haos energetic.
De la începutul anului 2019, România este forţată să importe zilnic electricitate pentru a-şi asigura consumul, termocentralele au rămas în plină iarnă fără stocuri de cărbuni şi s-au stabilit recorduri istorice în ceea ce pri­veşte pre­ţul curentului. Explicaţia? Lipsa investi­ţii­lor în producţia de energie începe să îşi arate colţii. Fie că este voba de retehno­logizări sau de proiecte noi, acestea pot fi nu­mărate pe de­gete, în contextul în care preo­cu­parea fiecărui guvern a fost numirea conexiu­nilor politice în fotolii călduţe sau golirea con­turilor compa­niilor de stat din energie pentru a alimenta pensii sau salarii. România nu a dus lipsă de oportunităţi, dar le-a ratat pe toate.
La începutul anului 2007, aproape că nu exista un mare grup energetic european care să nu fie interesat de proiecte de producţie a energiei în România. Zece ani mai târziu, toţi investitorii au plecat, niciunul dintre me­moran­dumurile semnate cu statul nefiind implementat.
Discursul mereu a fost că România are oportunităţi şi că investitorii care au fugit vor fi înlocuiţi de alţii. Nu a mai venit nimeni însă, toate guvernele din România „dormind“ la căldura unui sistem de producţie făcut înainte de 1989, cu suficiente capacităţi pentru alimentarea consumului local. Pe hârtie.

Revista presei românești - 18 ianuarie 2019
290