Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


De ce e atâta linişte în jurul Pilonului II de pensii? (Adevărul)

avram.jpg

Jurnalistul Liviu Avram, redactor șef adjunct Adevărul
Sursa imaginii: 
site-ul ziarului Adevărul

Băncile au plătit în 2018 impozit pe profit de 1,2 miliarde de lei, maximul ultimilor 8 ani. Este al doilea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu (Ziarul Financiar) - Falsul medic italian REŢINUT 24 de ore (gandul.info) - De ce un muncitor necalificat n-ar fi în stare să opereze în România, țara în care toți necalificații au ajuns în posturi vitale ale funcționării economiei? (republica.ro) 

Falsul medic italian REŢINUT 24 de ore. A fost prins la Vama Curtici, în timp ce încerca să fugă din ţară (gandul.info)

Matteo Politi, italianul acuzat că a operat în mai multe clinici private din Bucureşti, deşi avea doar opt clase, a fost reţinut pentru 24 de ore miercuri seara, după ce în cursul dimineţii fusese prins în trenul Bucureşti-Budapesta, de poliţiştii de frontieră de la Curtici, judeţul Arad, în timp ce încerca să fugă din ţară. În timp ce tot mai mulţi medici povestesc că escrocul nu avea habar de vreo tehnică medicală şi nu respecta nici cele mai elementare reguli de igienă înainte de operaţii, ministrul Sănătăţii dezvăluie motivul incredibil pentru care o funcţionară a Direcţiei de Sănătate Publică i-a emis falsului medic codul de parafă: DIN MILĂ(!?!).

De ce un muncitor necalificat n-ar fi în stare să opereze în România, țara în care toți necalificații au ajuns în posturi vitale ale funcționării economiei? (Republica.ro)

“La noi un inginer instalator operează ROBOR-ul. Conduce Comisia Economică a celei mai importante instituții din România. Vrea să anestezieze de tot ROBOR-ul. Habar nu are cum se va mai calcula dobânda variabilă la credite.  
În același timp, o candidată la Miss Univers face prognoze și va administra Fondul Suveran al României.
Un tractorist e ministru și ne dezvoltă. 
Prim-ministrul încă mai caută în zare diateza pasivă.
De ce un muncitor necalificat nu ar putea fi chirurg pe aici?
Cine i-a dat voie să opereze? Statul, prin Direcția de Sănătate Publică. Sigur, din știre se reține doar că a operat în spitalele private din România. Nu statul a descoperit escrocheria. El era bine mersi. Cei din privat au descoperit-o.
În România, cu cât știi mai puține lucruri, cu atât ajungi mai sus. Cu cât ești mai impostor și mai tare în clanță”, scrie Cristian Păun.

De ce e atâta linişte în jurul Pilonului II de pensii? (Adevărul)

„Din motive încă necunoscute, toate dezbaterile privind nenorocirile pe care le aduce în economie aşa-numita „ordonanţă a lăcomiei” ocolesc cu mare grijă un subiect care ar putea afecta nu mai puţin de 7,2 milioane de români: modificările aduse, prin aceeaşi ordonanţă, la legislaţia privind Pilonul II de pensii”, observă redactorul – șef adjunct Liviu Avram.
„Două sunt modificările majore aduse de ordonanţa 114 sistemului de pensii private: reducerea cu vreo 80% a comisionului încasat de firmele de administrare şi obligarea acestora de a-şi majora capitalul social, de la minimum 4 milioane de euro, cât e acum, la sume cuprinse între 5 şi peste 50 de milioane de euro, în funcţie de valoarea activului administrat.
La vremea respectivă, mişcarea Guvernului apărea drept o răzbunare a prostului: n-a putut să lichideze complet Pilonul II şi să sechestreze la sistemul public sumele acumulate într-un deceniu, aşa că a luat măsuri prin care să-i sugrume financiar pe cei care administrau sistemul. O răzbunare a prostului apare şi acum, cu noutatea că „victimele” par să se fi împăcat cu soarta. Asociaţia firmelor de administrare (APAPR) a emis un comunicat nervos pe această temă pe 19 decembrie anul trecut, înainte ca ordonanţa să fi fost publicată în Monitorul Oficial. De atunci, tăcere...
În mod straniu, niciuna din firmele de administrare nu a iniţiat până acum acţiuni în instanţă împotriva ordonanţei lăcomiei. Cum se explică asta?
O primă ipoteză ar fi că era ceva profund în neregulă cu modul în care aceste fonduri erau administrate. Guvernul s-a prins, a luat măsuri de retorsiune, iar firmele de administrare n-au altă soluţie decât să se conformeze... 
O altă ipoteză este aceea că Guvernul a transmis firmelor de administrare - în mod confidenţial, dar neechivoc - mesajul că voinţa politică este de a lichida acest sistem, că orice împotrivire este inutilă şi că e cazul să-şi gândească strategiile de ieşire din acest business. 
Prima ipoteză este, totuşi, puţin probabilă: dacă chiar găsea lucruri în neregulă, Guvernul ar fi fost primul interesat să le facă publice, tocmai ca să-şi justifice măsurile. Rămânem aşadar cu a doua: Pilonul II este deja condamnat la pieire, e doar o chestiune de timp ca firmele de administrare să-şi lichideze afacerea pentru că nu mai pot face profit, iar cele 10 miliarde de euro deja acumulate să treacă în administrarea domnilor Dragnea, Teodorovici şi Vâlcov.”  
Integral în „Adevărul”.

De ce este supărat Ministerul Finanţelor pe bancheri? Băncile au plătit în 2018 impozit pe profit de 1,2 miliarde de lei, maximul ultimilor 8 ani. Este al doilea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, după 2009, când băncile au virat la buget 1,23 mld. Lei (Ziarul Financiar)

Impozitul pe profit plătit de băncile comerciale la buget şi vărsămintele din veniturile nete ale BNR au ajuns în 2018 la 1,84 mld. lei, în creştere cu 80,8% faţă de nivelul cumulat din 2017, reiese din proiectul de buget pentru 2019.
Cu toate că guvernul a introdus taxa ban­cară, care mănâncă între 70% şi 90% din profitul băncilor, Ministerul Finanţelor aşteap­tă, surprinzător, impozite tot mai mari din profitul băn­cilor. În 2019, impozitul pe profit de la bănci este estimat la 1,24 mld. lei, cu 2,76% peste nivelul din 2018, iar tendinţa aşteptată este de creştere a încasărilor din această sursă în anii 2020, 2021 şi 2022 cu ritmuri de 2,6%, 2,5%, respectiv 2,4%, impozitul pe profit de la bănci urmând să depăşească în 2022 nivelul de 1,33 mld. Lei.
Reproşul ministrului finanţelor la adresa bancherilor: Au marje prea mari şi duc profitul în afară, fără să plătească impozit în România. 
Estimările privind înca­sările din taxarea profi­tu­rilor băn­cilor pentru anii 2020-2022 sunt mult mai optimiste şi faţă de pro­pri­ile pre­viziuni ale Finanţelor de la înce­putul anului trecut.

 
Revista presei românești - 7 februarie 2019