Vorbiţi, doamnă Tarcea! (Adevărul)

Citarea Codruței Kovesi la secția pentru procurori ocupă spații larg în presa online. Hotnews.ro rezumă:

Unul dintre vicepreședinții Comisiei de libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, Judith Sargentini, a declarat, într-un interviu acordat HotNews, la Strasbourg, că Laura Codruța Kovesi are calificarea pentru a putea ocupa funcția de procuror-șef al Uniunii Europene. Comisia LIBE va audia toți cei 3 candidați, pe 26 februarie, la Bruxelles. 
Fostă şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi a anunţat, la Europa FM , că a fost citată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie. Structura a fost înfiinţată în acest an, după modificarea legii de către coaliţia PSD-ALDE. "Este evident că este o metodă prin care se încearcă discreditarea mea, poate ca unii sunt disperaţí când au văzut câte mesaje de susţinere apar şi că şansele mele de a câştiga postul sunt mari, iar în al doilea rând cred că este şi o răzbunare, pentru acea plângere pe care am făcut-o la CEDO", a spus Kovesi la Realitatea TV . "Voi merge mai departe, cu toate hărțuielile la care mă supun". Puterea politică actuală vrea „asasinarea profesională” a Laurei Codruța Kovesi, a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu, la Digi24, despre informația serii. Kovesi ar fi primit mită genți, blănuri, mașină și bani și ar fi fost acasă la Sebastian Ghiță, titrează Antena 3. , in timp de G4media.ro vorbește de lista celor care o atacă pe Kovesi la Bruxelles încercând să împiedice numirea acesteia la Parchetul European și de ultima epistolă, trimisă de Tudorel Toader. Tot despre Kovesi vorbesc și bulgarii de la SEGA care titrează: ”Kövesi vine, Ţaţarov pleacă, iar Borisov încotro”. România a făcut o figură urâtă atât Bulgariei, cât şi ei înşişi. Anul trecut, a demis-o pe procuroarea-şefă de la DNA, Laura Kövesi, pentru a scăpa de ambiţia nemiloasă a acesteia de a vâna "capetele" corupte, iar acum, ea s-a întors ca favorită pentru postul de procuror-şef european. Din noua sa poziţie, mai înaltă, ea va continua să îi urmărească nu doar pe corupţii din patria sa, ci şi din întreaga UE, inclusiv din Bulgaria - ţară care respinge "modelul european" de combatere a corupţiei.

Vorbiţi, doamnă Tarcea, vorbiţi... Spuneţi ce aţi aflat la lumina întunericului (Adevărul)

Îndemnul vine de la jurnalistul Liviu Avram redactor-șef adjunct Adevărul. 
'Dacă detaliile întrevederii cu Valer Dorneanu fac parte din strategia sa de apărare, trebuie să-i acordăm şefei Înaltei Curţi dreptul de a-şi gestiona şi administra cum crede ea de cuviinţă argumentele şi apărările, să şi le prezinte când socoteşte ea că e momentul potrivit. Dar asta nu înseamnă că nu avem şi noi dreptul ca, la un moment dat, să aflăm toate detaliile acestei afaceri, care s-a născut ca din senin în vara anului trecut, iar acum e pe cale să răstoarne întreaga ordine juridică din ţară şi ne-a pus deja în conflict cu toţi partenerii noştri externi. 
Lăsăm la o parte că decizia CCR este, prin ea însăşi, dubioasă. Dar nu putem să nu observăm că, în obţinerea şi în implementarea acestei decizii, au fost angrenate o serie întreagă de instituţii, care au lucrat toate în acelaşi sens: Guvernul (care a sesizat CCR), Curtea Constituţională însăşi, judecătoarea Alina Ghica de la Curtea de Apel Bucureşti (care a anulat o tragere la sorţi neconvenabilă), Inspecţia Judiciară (care o acuză pe Cristina Tarcea), secţia pentru judecători a CSM (care i-a asigurat completul convenabil lui Liviu Dragnea), ministrul Justiţiei (care pregăteşte o scandaloasă ordonanţă de urgenţă privind revizuirea a mii de dosare) şi Avocatul Poporului (care pare deosebit de interesat de compunerea Completelor de 3, după cum afirmă tot doamna Tarcea)”. 

Cît de cucoană este cucoana? (Cotidianul)

O opinie diametral opusă din partea jurnalistului Cornel Nistorescu.
„Această doamnă nu are nici un sentiment de culpă profesională. Ea se consideră o doamnă ofuscată pentru că a fost primită pe întuneric și fără telefon într-o discuție pe teme de justiție. Pretinde tratament onorabil, lumină, respect, deși practica introducerii unui judecător desemnat lîngă cei patru trași la sorți este egală cu introducerea unei urechi de păcătos la o spovedanie sau chiar cu înregistrarea pentru SRI a pozițiilor și părerilor celor patru judecători. Cel puțin, dacă nu cumva mai mult. Un demnitar al justiției, dacă are secrete care presupun încălcarea legii, se adresează imediat procurorilor și, eventual, opiniei publice. Dacă ele nu țin de încălcarea legii și sunt numai picanterii, bîrfe și coterii, exact ca întîlnirea pe întuneric, atunci își ține gura, mai ales dacă n-a avut puterea să se retragă imediat din obscuritatea camerei în care nu era invitată pentru dialoguri amoroase...
Unii folosesc descrierea acestui episod (penibil pentru ambii interlocutori) ca să-l acuze pe Valer Dorneanu, fără să observe că doamna președintă al ÎCCJ are suficiente rațiuni pentru care să roșească și să demisioneze”.

Importurile au fost scăpate de sub control: deficitul de cont curent de 9,4 mld. euro din 2018 este la cel mai înalt nivel de la criză încoace (Ziarul Financiar)

Potrivit datelor publicate ieri de BNR, deficitul contului curent al balanei de plăţi a ajuns în 2018 la 9,4 miliarde de euro (cel mai înalt nivel nominal din 2008 încoace), în creştere cu 57,7% faţă de anul precedent. Este un derapaj dincolo de anticipări şi el depăşeşte semnificativ valoarea-reper de 4% din PIB stabilită de Comisia Europeană pentru statele membre ale UE.
Economiştii observă că investiţiile străine directe, deşi în creştere uşoară (plus 100 mil. euro faţă de 2017), până la 4,9 mld. euro, nu au mai acoperit în 2018 decât în proporţie de 52% deficitul de cont curent, faţă de 82% în 2017.
Economiştii se aşteaptă la o accentuare a deficitului de cont curent şi în 2019, având în vedere că este puţin probabilă o intrare masivă de investiţii străine care să acopere în mai mare măsură deficitul contului curent mai ales că, între timp, după cum aminteşte economistul de la ING Bank Valentin Tătaru, a apărut şi de la Ordonanţa 114, care va avea efecte asupra investiţiilor private şi a locurilor de muncă.