Avertisment de la bancheri: escrocheria „Accidentul”, varianta pentru bănci (Adevărul)

 

Banii din conturile românilor au devenit o ţintă pentru escroci, iar băncile estimează că atacurile se vor înmulţi, fiind folosită ca strategie de abordare a victimelor metoda „Accidentul”.

Atacul debutează cu un apel telefonic. În cadrul acestuia, atacatorul pretinde că reprezintă o anumită companie sau autoritate. Pentru a da veridicitate apelului, atacatorii folosesc date despre victimă care sunt de obicei disponibile online (nume, prenume, adresă de e-mail etc.), explică Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO). În momentul în care posibila victimă crede că acel apel este legitim, şansele de a oferi telefonic date sensibile (personale sau bancare) cresc exponenţial. Totodată,  atacatorii pot profita de credulitatea victimelor, pentru a îi convinge să instaleze software maliţios sau aplicaţii de control la distanţă pe dispozitivele utilizate. Băncile din România şi CERT-RO descriu care sunt cele mai frecvente „scenarii“ inventate de escroci şi cum acţionează aceştia pentru a fura date şi bani...

Principalul avertisment al băncilor pentru clienţi este să nu comunice informaţii cu privire la identitatea lor, conturile pe care le deţin, numărul de card, data expirării cardului, codul PIN sau alte produse şi servicii bancare deţinute. De asemenea, ei sunt sfătuiţi să nu divulge date confidenţiale cu care accesează aplicaţiile de banking, precum numele de utilizator şi parola sau codul de activare.

 

 

Plenul Senatului a respins două proiecte de lege care vizau recunoașterea gărzilor medicilor ca vechime în muncă. 

Unul dintre cele două proiecte a fost inițiat de parlamentarii USR Adrian Wiener și Tudor Rareș Pop viza modificarea Legii sănătății. Cel de-al doilea a fost inițiat de Antoaneta Ioniță (PNL) fiind semnat de mai mulți parlamentari liberali și vizează modificarea Legii pensiilor.

Pentru ca proiectele să fie aprobate au lipsit șapte, respectiv trei voturi.

Ambele inițiative legislative merg acum la Camera Deputaților, care este for decizional.

 

 

Cel mai mare Institut de pneumoftiziologie, „Marius Nasta” din Capitală, a ajuns o groapă de aruncat bolnavi, în așteptarea destinului care să le decidă soarta. Medicii, marea lor majoritate fiind cei mai buni în patologia bolilor respiratorii, se declară neputincioși în fața morții, din cauza unor factori care nu țin de ei: pereți căzuți, instalații vechi, aparatură puțină și proastă. Noul manager, Dr. Beatrice Mahler, a rupt șirul a 100 de ani de hoție și supt bani din „Nasta” și a făcut doi pași curajoși și unici pentru sistemul medical: a fost primul manager de spital românesc din istorie care a alertat Direcția de Sănătate Publică (DSP) cu privire la faptul căîn secția de Terapie Intensivă există bacterii periculoase și, tot în premieră, a făcut intabularea spitalului.

Foștii directori au lăsat „moștenire” pacienților de astăzi, o ruină. Ultima investiție a fost de 2.000.000 de lei (cca. 400.000 euro), în 2016. Renovarea lui „Nasta” a început însă în 1998, când s-a dat jos tencuiala și s-a început reconsolidarea corpurilor spitalului. Banii primiți în urmă cu patru ani nu au acoperit mare lucru, aceștia mergând către peticirea unor reparații urgente. Totodată, canalizarea veche, care emană mirosuri insuportabile în spital și în afara lui, a rămas neschimbată. 

Institutul stă să cadă, și la propriu, și la figurat! Salvarea lui în întregime ar costa circa 40 de milioane de euro.

La „Nasta” se fac 35.000 de internări pe an și 1.800 de intervenții chirurgicale. Iar în dispensarele TBC, 47.000 de consultații.

 

 

Cu înfrângerea din fața Viitorului, scor 1-2, trupa lui Teja e la mai mare distanță de titlul de campioană decât de ocuparea unui loc care să nu-i permită accesul în cupele europene, situație care nu s-a mai întâmplat de 17 ani.