Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Aproape președintele României (Ziare.com)

dogioiu.jpg

Ioana Ene Dogioiu este senior editor ziare.com
Image source: 
ziare.com

România, neschimbată în esenţă de 200 ani: oraşe fără industrie şi oameni care pierd toată ziua. „Hărnicia nu este caracteristică acestui popor“ (Adevărul) - Sub presiunea transportatorilor, parlamentarii pregătesc reguli dure pentru Uber şi Taxify (Ziarul Financiar) - În vestiarul „tricolorilor” (Gazeta Sporturilor)

Aproape președintele României (Ziare.com)

Intentia lui Klaus Iohannis de a convoca un referendum pe tema Justitiei nu e o stire, chiar daca toata clasa politica si mai toata presa s-au aruncat sa muste din ea, fiind o tema cu mult mai usor de gestionat decat cele care deranjeaza cu adevarat Puterea.
Singurul element de noutate ar fi data aleasa, adica in ziua alegerilor europarlamentare, ceea ce are o logica electorala clara. Pe de-o parte, e o incercare de a mobiliza cat mai mult electorat la vot spre PNL, cu care se asociaza dl Iohannis, din zona cel mai putin apropiata acestui partid si care este foarte probabil sa nu fie deloc tentata de oferta liberala.
Pe de alta parte, dl Iohannis stie ca de la "elefanti" incoace, adica de la poate singurul sau moment cu adevarat prezidential al mandatului, a pierdut mult din tema pro-justitie in favoarea USR-PLUS, deci a lui Dacian Ciolos, ceea ce nu ii convine deloc in perspectiva prezidentialelor si atunci se straduieste sa o recupereze.
Totul deci cu bataie catre propriul interes prezidential. 
As fi crezut in atasamantul lui Klaus fata de justitie daca:
1. Lansa acest referendum atunci cand crapa buza unor oameni care au luptat singuri si cu gerul, si cu gazele, si cu bastoanele, si cu dezamagirea in timp ce domnia sa urmarea cu atentie si ingrijorare. Nu vad nicio justificare pentru care acest referendum nu a fost lansat cand PSD lovea cu salbaticie Legile Justitiei, Codurile Penale, DNA, PICCJ, DIICOT.
2. Daca nu ar fi admis sub nicio forma sa revoce procurorul-sef DNA acceptand implicit fara nicio opozitie reala o decizie CCR profund neconstitionala si antieuropeana, criticata (cat de transparent se poate si de Comisia de la Venetia) prin care procurorii au fost pusi sub autoritatea explicita a ministrului Justitiei.
3. Daca in cei aproape 5 ani de mandat ar fi fost de mai mult de 3 (trei ori) la sedintele CSM pe care sa le prezideze si astfel sa transmita mesajele necesare atat sistemului judiciar, cat si acestui organism care pare acum mai divizat ca oricand si partial capturat.
4. Daca atunci cand Guvernul a adoptat ticaloasa OUG 7 ar fi gasit cu cale sa emane ceva mai mult decat o postare standard pe Facebook...
Un presedinte adevarat actioneaza in functie de interesul tarii. Un aproape presedinte serveste doar propriul interes, scrie Ioana Ene Dogioiu.
Integral pe portalul ziare.com.

România, neschimbată în esenţă de 200 ani: oraşe fără industrie şi oameni care pierd toată ziua. „Hărnicia nu este caracteristică acestui popor“ (Adevărul)

Românii nu s-au schimbat aproape deloc în decursul a 200 ani – reiese din mărturiile unor ofiţeri finlandezi care ne-au cunoscut în anii 1800.
Finlandezii au ajuns pe teritoriul nostru participând la războaiele ruso-turce din 1828-1829 şi din 1877-1878, acesta din urmă fiind cel în care România şi-a câştigat independenţa. Finlanda făcea parte pe atunci din Imperiul Rus (la care a fost alipită în perioada 1809-1917). În marşurile lor, finlandezii au călătorit prin Basarabia, Moldova, Valahia şi în Dobrogea - inclusiv în Cadrilater. Unii dintre ei şi-au aşternut impresiile în jurnale de front, alţii au relatat cele văzute în lungi scrisori trimise acasă. 
Un demnitar român interbelic, Raoul V. Bossy (1894-1975), a studiat arhivele Finlandei şi a scos la lumină mărturiile ofiţerilor (în volumul „Mărturiile finlandezilor“, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1937) care transmit un mare regret: acela că România nu este ţara lor. „Ar fi arătat altfel dacă o munceam noi“, scriau finlandezii.

Sub presiunea transportatorilor, parlamentarii pregătesc reguli dure pentru Uber şi Taxify (Ziarul Financiar)

Şoferii care practică transport ocazional de persoane în sistem de ridesharing, precum cei care lucrează pentru Uber şi pentru Bolt (fost Taxify), vor fi obligaţi prin lege să se conformeze unui pachet legislativ de reglementare care a fost adoptat luni de Senat şi care aşteaptă votul deputaţilor şi aprobarea preşedintelui Iohannis.
Astfel, potrivit propunerii legislative iniţiate de senatorul PSD Ionel-Daniel Butunoi şi semnată de un grup de parlamentari ai PSD, ALDE şi PNL – propunere care a fost modificată la recomandarea Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Parlament – se introduce pentru conducătorii auto obligaţia de a avea un certificat de atestare profesională emis de Autoritatea Română Rutieră (ARR).
Atestarea profesională acordată de ARR este specifică taximetriei, iar lipsa unui astfel de certificat a reprezentat unul dintre motivele iniţiale pentru care asociaţiile şi confederaţiile transportatorilor din România s-au revoltat împotriva serviciilor de ridesharing.
Contactaţi de ZF, oficialii de la Uber România spun că „participă la dezbaterile din comisiile de specialitate”, dar nu dau mai multe detalii, încât proiectul nu ar fi ajuns încă la forma finală, cea care va intra în vigoare.

În vestiarul „tricolorilor” (Gazeta Sporturilor)

Suedia - România se joacă sâmbătă. Gazeta a vizitat „Friends Arena”, stadionul unde trupa lui Contra va începe cursa spre Euro 2020.
„Friends Arena”, o construcție spectaculoasă, care a costat circa 300 de milioane de euro. Pe exterior, 647 de ecrane tip LED pot înfățișa peste 17 milioane de combinații cromatice, iar în zilele în care joacă naționala de fotbal totul strălucește în galben-albastru, culorile steagului Suediei.
Nu e o exagerare dacă spui că „Friends Arena” arată ca un OZN. Are acoperiș retractabil, precum la Cardiff sau Amsterdam, un cub media de 240 mp în centru, iar capacitatea lui poate ajunge la circa 65.000 de locuri pentru alte evenimente decât cele sportive, gen concerte rock. 

Revista presei românești - 21 martie 2019
349